Nu vreau sa comentez interventiile facute de diversii ascultatori, unii deveniti "de-ai casei", ci vreau sa-mi exprim o parere personala, nascuta tocmai din experienta celor peste douazeci de ani de democratie "original romaneasca".
Doua aspecte mi se par relevante, in speta in cauza:
Mai intai, faptul ca oricare a fost alegerea noastra, dupa decembrie 1989, ca popor suveran, dar si ca "beneficiar" al ipocriziei si batjocorii politice, nu am avut UN FOR REPREZENTATIV si EXECUTIV DE CALITATE.
Deoarece nu toti parlamentarii (si, implicit, guvernantii numiti pe criterii politice) pot fi asimilati parerii de mai sus si si-au indeplinit mandatul trasat de alegatori, merita scuzele de rigoare si toata consideratia.
Problema este ca acestia sunt putini iar MAREA MAJOTITATE a alesilor nostri ori s-au multumit sa ocupe un fotoliu caldut, dormitand si "exploatand" laptop-urile, ori s-au intrecut pe ei insisi in a demonstra ca "OBRAZUL SUBTIRE, CU MULTA CHELTUIALA SE TINE", adica si-au rotunjit "averea si marirea in cercul lor de legi".
Intrebarea, normala si imperioasa, care se subantelege este: de ce s-a intamplat asa ?
Am gasit un posibil raspuns intr-o lucrare mai veche des comentata, dar si contestata: "Etica Protestanta si spiritul capitalismului".
Ca preambul, Wikipedia prezinta urmatoarele:
"Etica Protestantă și spiritul capitalismului (în germană Die protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus) este o lucrare de sociologia religiilor scrisă de Max Weber, apărută (pentru prima dată) în Germania, în anul 1904.
În cadrul acestei lucrări, Max Weber își propune să arate că etica și înțelegerea protestantă a lumii au influențat în mod pozitiv dezvoltarea capitalismului."
Pe aceasta tema s-ar putea consuma "multa cerneala", ca sa spun asa, si nu vreau sa fac alte comentarii. Merita, totusi, atentie cel putin articolul de pe site-ul mentionat.
Un alt posibil raspuns este coruptibilitatea umana si concretizarea unei butade care spune:
"Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere".
Si aici comentariile sunt de prisos. Realitatea reliefeaza, din plin, veridicitatea citatului.
Din toate punctele de vedere si in toate sferele puterii statului.
Al doilea fapt relevant se regaseste schiar in noi, ca natiune.
Poate, pentru ca, inca, nu avem o cultura cu adevarat democratica si nu stim ce sa facem cu libertatea noastra. Neparticiparea la vot, non-combatul si, nu in ultimul rand, lipsa de unitate (si aici ma refer concret chiar la o masa mare de sindicalisti care, departe de a fi uniti in atingerea unui scop, se tot "caroteaza", dand astfel posibilitatea celor interesati sa-i "stapaneasca prin dezbinare") sunt doar unele din "viciile" pe care le-am implementat din plin in societatea noastra civila, subreda si plina de contraste. De aici, se subantelege, lipsa unei societati civile durabile, viabile si reprezentative isi spune cuvantul. Ca o continuitate a ideii, trebuie punctat si totalul dezinteres si neimplicarea unor personalitati cu reale calitati de lider, dezgustate de realitatea cruda care nu ne paraseste dupa evenimentele din decembrie 1989.
Toate acestea par sa ne traga, perpetuu, inapoi si sa ne claseze acolo unde ne-au asezat ultimele documente atat de mediatizate in ultimele zile.
Dar oare nu aceasta este adevarata noastra valoare?
Doua fapte minore, in aparenta fara legatura cu discutia de fata, dar relevante pentru "buna noastra crestere" si "cei sapte ani de acasa nationali" vor intregi, cred, tabloul de fata.
O mamica, foarte bine imbracata, in plin centrul orasului, ii desface copilului un baton de ciocolata. Desi cosul de gunoi este la o lungime de brat, mamica lasa ambalajul jos caci, nu-i asa, e o lady si trebuie tratata ca atare.
Mai spre dimineata, dintr-un bloc select, cu VIP-uri, un "domn bine" pleaca la serviciu. Masina are cativa fluturasi promotionali pe care ii postasera cei cativa agenti de marketing, in goana dupa "realizarea target-ului". Domnul bine, ca si mamica, desi are cosul de gunoi la doi pasi (pardon, la trei metri), ia fluturasii si cu nonsalanta ii arunca jos. Apoi se urca in masina si pleaca.
Cine-i de vina pentru aceste doua mici aspecte, tipic mioritice?
Cineva spunea (parafrazez): "daca suntem corecti (cinstiti, loiali, integri morali, credinciosi, sau orice alta caracteristica putem aplica caracterului si personalitatii noastre) in lucrurile mici, vom fi LA FEL si in LUCRURILE MARI".
Adevarul este ca noi, DIN PACATE, (sau din nefericire) nu cunoastem (NU VREM SA STIM) toate aceste pilde benefice si nu le putem aplica in viata noastra.
Nu dispunem de DIRECTIA si METODOLOGIA corecta.
Si de aceea suntem asa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu