Ganduri despre ... CONSTANTA IPOCRIZIE

CONSTÁNȚĂ s. 1. invariabilitate, uniformitate. (~ vitezei de deplasare.) 2. invariabilitate, (livr.) imuabilitate. (~ unui fenomen.) 3. v.consecvență. 

IPOCRIZÍE s. duplicitate, falsitate, fățărnicie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie, vicleșug, (livr.) fariseism, machiavelism, tartuferie, tartufism, (rar și fam.) machiaverlâc, (înv.) fățărie, prefăcanie, prefăcătură, procleție, (fig.) iezuitism, mascaradă. (~ cuiva în comportare.) 


Cand m-am hotarat sa ma asez, astazi, in fata calculatorului aveam in minte o cu totul alta abordare. Rutina m-a facut, insa, sa accesez cateva din blogurile pe care le urmaresc. Nu mare mi-a fost mirarea cand am gasit urmatoarele postari, pe care le redau prin copy-paste, care mi-au schimbat total "constanta ochirii":

luni, 28 ianuarie 2013

DE ULTIMA ORA

" Ministerul Apărării Naţionale trebuie să prezinte un proiect legislativ care să reglementeze sistemul de pensii militare, a afirmat luni, într-o conferinţă de presă, premierul Victor Ponta."Despre pensiile militarilor, ministrul Apărării trebuie să vină - e în discuţii cu sindicatele care îi reprezintă pe cei care au avut de pierdut în urma recalculării - şi urmează să vină cu proiectul legislativ. (...) Va veni ministrul Apărării, după ce termină toate discuţiile, pentru că, am spus de multe ori, 90% dintre pensionarii militari au avut de câştigat în urma recalculării, cei 10% în mod nedrept au avut de pierdut şi atunci, trebuie găsită o soluţie prin care să nu-i afectezi pe cei 90%", a răspuns Victor Ponta, întrebat dacă a discutat cu delegaţia FMI despre restituirea sumelor datorate de MApN ca urmare a revizuirii/recalculării. AGERPRES " (http://scmdtarguocna.blogspot.ro/).

" marți, 29 ianuarie 2013

NU ESTE BINE domnule Ponta ! DE CAND SI PANA CAND IN TIMP DE AUSTERITATE PENTRU TARA ,SE MARESC PENSII LA M.Ap.N ? RASPUNSURILE DATE LA CONFERINTA DE PRESA din 28.01 2013 ,IN LEGATURA CU SITUATIA PENSIILOR MILITARE ,VA DESCALIFICA IREVOCABIL ! ESTE INADMISIBIL CA UN PREMIER SA 'ARUNCE PUR SI SIMPLU RASPUNDEREA POLITICA ,PE UN MINISTRU IN FUNCTIE DE O LUNA SI JUMATATE DE ZILE ! ESTE INCREDIBIL CE PRIORITATE EXTRAORDINARA AVETI...'''SA NU FIE AFECTATI CEI 90 % CU PENSII I MARITE ! DUPA CE LEGE AU EI PENSII MARITE ? SAU VRETI SA SPUNETI CA DE ACEEA ATI PLECAT DIN SALA DE SEDINTE A PARLAMENTULUI ROMANIEI ,CA ROBERTA ANASTASE SI BASESCU SA FACA JOCUL PDL IN FURTUL BANILOR NOSTRII ?CU ALTE CUVINTE SI PE INTELESUL TUTUROR : GUVERNATI PE LEGILE BOC ? CA PROCUROR SUSTINETI ILEGALITATILE SI ABUZURILE ?" (http://scmdfiliala1arges.blogspot.ro/)

Cum am fost (si inca sunt) interesat de O REPARATIE neaparat necesara, dupa prestatia total anticonstitutionala, din 2010, a fostei coordonatoare a Camerei Deputatilor, repetenta in artimetica (sic!) dar sustinuta de asa-zisii protectori si aparatori ai libertatilor democratiei noastre "originale", m-am simtit cam "in aer" dupa lecturarea lor. Nu stiu cum se simt liderii si membrii sindicatului in cauza care, inca din timpul ministrului Dobritoiu, au prezentat acel proiect de lege cerut acum de premier, dar situatia in sine imi pare mai mult o comedie neagra decat o rezolvare a intelegerii care a consfintit acel pact, incheiat intr-un moment cheie al existentei USL-ului si acum facut uitat.

Mai mult, asemanator celui (sau celor) care au aclamat "procesul comunismului" dar NU A (AU) FACUT ABSOLUT NICI UN GEST DE REPARATIE a situatiei care a adus dezatrul asupra Romaniei, atitudinea premierului nu poate primi alta calificare decat ca IPOCRITA. Si spun acest lucru doar apeland la memoria blogosferei si a face trimitere la toate postarile de pe site-ul sindicatului respectiv, legate de acel proiect al legii care, in timpul mandatului fostului ministru, a suportat ample dezbateri la care a participat chiar un reprezentant al conducerii Ministerului Apararii.

Dar cum Romania este patria unde "nu stie stanga ce face dreapta", iar ilegalitatea primeste girul politic al independentei "acelei statui legata la ochi", este foarte normal ca tot ce se intampla si in acest domeniu, al pensiilor militare, sa fie tratat cu o CONSTANTA INDIFERENTA.

Cat despre parerea mea, ca simplu cetatean, cred ca simpla abrogare a Legii 263/2010, votata atat de vicios si surprinsa pe "sticla" media, putea rezolva toate problemele atat de discutate pe bloguri. Caci asa mi se pare normal sa se faca ORICE REPARATIE. PENTRU DREPTATE SI ADEVAR. Asta presupune, insa, verticalitate, moralitate si onoare. Ceea ce, daca se tine cont de postarea a doua, vis-a-vis de modul in care s-a votat acea mult discutata lege, exista DAR LIPSESTE CU DESAVARSIRE. 

Cel putin dupa cum o demonstreaza faptele, ca o CONSTANTA A IPOCRIZIEI.

Astfel, raman cu gustul amar al victoriei ratate din vara anului trecut, al asteptarii ipoteticei noii varste standard de pensionare si al actualitatii incontestabile a versurilor inegalabilului Constantin Tanase, care incheie unul din intepatoarele sale pamflete in acest mod:

"Pleac -ai nostri, vin ai nostri!

E sloganul cunoscut;

Iarăsi am votat ca prostii,

Si cu asta ce-am făcut?

                                   Constantin Tanase (1880 - 1945)

Ganduri despre ... NECESITATI

" Sunteti un idealist, domnule comisar. Uitati ca politicul comanda iar politia executa !"

Cam acesta a fost dialogul dintre un comisar de politie si un avocat, aparator al  Camorrei, intr-un film de actualitate, din anul 1973. Pentru cine nu a vazut "Piedone, comisarul fara arma", caci de aici am redat - din memorie - citatul de mai sus, il recomand cu caldura, mai ales pentru conexiunile care pot fi facute, pentru cine vrea sa analizeze climatul actual, cu realitatea romaneasca, cea care "ne ocupa tot timpul". Revazand, ieri, acest film, am ramas cu un gand pe care-l redau in continuare.

Intrarea spatiului comunist est-european in "lumea libera" a fost un deziderat democratic sau o necesitate capitalista?

M-am intrebat acest lucru in urma spetei care se derula in film si care reda o actiune ipotetica, de blocare a traficului de droguri. Iar "chestunea" arzatoare, care m-a adus in fata postarii de azi, a reprezentat-o "filiera franceza", adica modul in care  traficantii marsiliezi si-au propus sa penetreze piata napo-litana, "virgina", atunci, pe scena traficului de stupefiante.

Nu vreau sa fac analiza scenariului (de altfel redata pe Wikipedia). Doresc sa fac, doar, cateva meditatii in incercarea de a-mi raspunde intrebarii de mai sus.

Mai intai, ma gandesc la modul in care Romania a devenit "groapa de gunoi" a Europei si nu numai. Dupa acea "eliberare" din ghiarele comunismului am "importat", adica am introdus in tara zeci de mii (poate chiar milioane) de produse second hand, de la haine, electro-casnice si terminand cu automobile. Partea proasta a lucrurilor este ca, asa cum vorbesc gurile rele, in muntii nostri care "aur poarta" am introdus tone de deseuri toxice care, pe unii, i-au imbogatit.
Apoi, ma gandesc la invazia de violenta, brutalitate si pornografie care ne-a invadat cotidianul, atat printr-o libertate de exprimare foarte prost inteleasa cat si printr-o media aflata in continua goana dupa "piata de desfacere" a senzationalului.
Urmeaza, firesc, tot soiul de programe, organizatii si demersuri pentru apararea drepturilor. Asa au aparut pungile cu "aurolac" si "cainii comunitari", doar doua sloganuri "democratice" care trebuiesc aparate, in detrimentul sutelor de cazuri de persoane agresate, ranite si chiar ucise de aceste "plagi" ale lumii libere.
Pentru ca tot era vorba de scenariu, nu putea lipsi traficul. De droguri, armament si carne vie, o binecuvantare normala intr-o societate democratica, lipsita de constran-geri, garduri si sarma ghimpata.
Nu in ultimul rand, dar legat ombilical de cele de mai sus, aparitia unei lumi interlope, cu conexiuni in politic la cel mai inalt nivel, era contextual previzibila. Iar politicul romanesc, depasind faza de esalon doi al perimatului sistem comunist s-a reorientat si, firesc, s-a aliniat noilor norme comunitare si mondiale de emancipare, dominare si "coabitare" dupa vechiul principiu: "corb la corb nu-si scoate ochii" (ultimele "directive" FMI pentru sanatate sunt mai mult decat elocvente, pentru ASUPRIREA CONTINUA A POPORULUI, pentru ca "elita" sa "traiasca bine").

Acest scurt tablou mi-a fost revelat de filmul de ieri, doar prin simpla numire a planului expansionist al mafiei marslieze.

Am stat si m-am intrebat: atunci miscarea aceea "sublima" din 1989, cand cei trei mari trasau destinele Europei si lumii nu urmarea, de fapt, extinderea, prin noi filiere, a racilelor sistemului capitalist, care macinau cancelariile lumii libere si "democratice" blocate de lipsa resurselor si a pietelor de "ejectare" a deseurilor lor pestilentiale?

Am ajuns, din pacate, la concluzia ca aceasta a fost NECESITATEA luptei lor impotriva comunismului. Caci, daca acel capitalism, atat de frumos prezentat, cosmetizat si popularizat, nu ar fi produs dezastrele pe care noi le treversam, acum si aici, as fi acceptat dezideratul democratic care i-a mobilizat pe "cei trei care au distrus estul".

Realitatea, dupa cum se vede, demonstreaza contrariul. Cu urmari din cele mai imprevizibile. Dar cu o certitudine: CEEA CE SPUNEA AVOCATUL, IN CITATUL DE MAI SUS, A AJUNS LITERA DE LEGE. 

Asta DA necesitate !   
  

Ganduri de ... DUMINICA

" A-nceput de ieri sa cada 
  Cate-un fulg, acum a stat "

Asa isi incepea George Cosbuc nemuritoarea-i "Iarna pe ulita".

Poate de aceea mai marii CNADNR-ului, institutie platita, la greu, din bani publici si taxe care mai de care mai "costisitoare", au hotarat sa-si tina sedinta "speciala" la Balea.

Stau si ma gandesc, cat de prosti pot sa creada nimicniciile lor ca suntem si cat de neajutorati sunt, onor mariile lor, ministrii actuali care nu stiu ce se intampla pe "tarlaua" lor.
Spun acest lucru, deoarece premierul se arata foarte contrariat de situatia in cauza, vicepremierul cu responsabilitati in domeniul administratiei publice cerea masuri concrete de dezapezire (sic!), dar ministrul, in a carui "ograda" se afla sus-numita institutie n-a "marcat momentul". Sau, cum nu am avut eu acces la media, nu sunt la zi cu informatia si si-a exprimat dezamagirea fata de situatia creata (adica fata de descoperirea in sine).

Ce pot sa spun, in toata aceasta speta de cheltuit bani publici, este ca GOGOMANIA respectiva ar tine in Congo, Zimbabwe sau mai stiu eu ce tara din lumea a patra. Caci, cu certitudine, nu pentru analize s-au adunat responsabilii drumurilor nationale si autostrazilor acolo ci, asa cum face orice institutie care se respecta, PE BANI PUBLICI, pentru a "uda" anul care s-a incheiat si a-l "stropi" pe cel nou inceput. Cu whiskey vechi si "Dom Perignon" caci, asa cum spuneam si in alta postare, OBRAZUL GROS DE MULTA CHELTUIALA ARE NEVOIE.
Intre altele fiind spus, atata timp cat am activat intr-o organizatie neguverna-mentala si am participat la multe training-uri in locatii din cele mai diverse, am avut ocazia sa intalnesc, din belsug, asemeni "intalniri tovarasesti" de "analiza si bilant", adevarate chiolhanuri, ca sa nu ma exprim altfel.

Intrabandu-ma de ce tot suportam asemenea impertinente (din pacate majoritatea raman "neprocesate" de media, sau mediatizate cu "intarziere" politica), am gasit un raspuns simplu de tot, pentru o meditatie intr-o zi simpla, de duminica, zi lasata de Dumnezeu si pentru repaus spiritual:
"Dragostea de bani e rădăcina tuturor relelor". 
Pentru cei interesati, le recomand macar o lecturare a acestei meditatii  (http:// www.theophilos.3x.ro/Biblioteca/ Articole/ Sa fii bogat fat de Dumnezeu.html), daca nu o incursiune prin Sfanta Scriptura (in loc de bani, intelegeti orice tine de nimicnicia omeneasca: chiolhanuri, suete, fala samd).

Ca sunt mult mai multe cazuri asemanatoare, nu cred ca este o surpriza. Ca nu s-au luat masuri, la fel. Astept, totusi, ziua aceea cand, parafrazandu-l pe Cosbuc, sa auzim:

"A-nceput de ieri sa cada 
 Cate-un sef, la bugetari
 Cu pretentii, mahari mari
 Cu venituri nesimtite,
 De "smenari".

  

Ganduri intre...CURAJ si anonimat

" A fi curajos, nu inseamna a te arunca inainte in orice primejdie, cu orice risc, ci a fi hotarat sa fii intotdeauna de partea adevarului ".

Plutarh

 Redau postarea de astazi dupa mai multe incercari si meditatii despre un subiect poate anost, dar care ma urmareste, mai ales dupa vizionarea unui blog pe care-l vizitez cu regularitate. Stiu ca multora nu le va convine ceea ce voi lasa prin aceste randuri, dar ma ghidez tocmai dupa citatul de mai sus, pe care-l recomand, cu caldura, si tuturor ANONIMILOR care vor sa arate ca lupta pentru ceva cand, in fapt, nu urmaresc decat sa semene dezbinare si ura, in slujba unei cauze antidemocratice si perfide. 

Pe blogul respectiv a aparut postarea care m-a determinat, astazi, sa-mi exprim cateva ganduri despre curaj. Iar postarea se referea la acel lt(rez.) Gheorghe Alexandru, care acum UN AN ii invata pe fostii lui colegi ce inseamna CURAJUL. Redau, de acolo, un scurt pasaj: "Locotenentul necunoscut a devenit în acea noapte un simbol al mişcării civice pentru schimbări radicale în societatea românească, puternic opresată. Gheorghe Alexandru venea din interiorul unui corp ofiţeresc care nu făcea politică, dar era la rândul lui opresat, umilit şi bulversat de un regim care introdusese arbitrariul ca lege şi abuzul ca normă de lucru. Protestul locotenentului a devenit celebru, a trecut graniţele ţării şi a determinat trezirea a milioane de conştiinţe de români." (http://cnsc-2012.blogspot.ro/2013/01/noua-putere-se-lupta-cu-locotenentul.html)

Este adevarat ca, in conformitate cu regulamentele militare, situatia in sine este mai mult decat incalificabila. Dar tocmai pentru ca am trait evenimentele din decembrie 1989, cand un intreg sistem militar, aflat sub insasi comanda comandantului suprem, dupa 22 decembrie a "clacat" dpdv al regulamentelor militare si a "pactizat" cu "rebelii" prin acel inimaginabil ARMATA E CU NOI, cred ca acest fost ofiter, care a vrut sa demonstreze, in ianuarie 2012, ca armata este langa protestatari, a dat dovada de un real curaj si nu si-a tradat juramantul si cauza pentru care a imbracat uniforma militara.

Caci, stimati actuali si fosti militari, cum am fi fost catalogati altfel decat tradatori, DUPA decembrie 1989, daca in Bucuresti si in toata tara armata nu ar fi trecut de partea revolutiei? Tradatori in fata conducerii de partid si de stat sau ... tradatori in fata poporului pe care am jurat sa-l slujim. O dilema din care nu putem iesi, inca.

Au iesit, insa, ALTII care au speculat momentul si, sub mantaua anonimatului soldatului pus sa apere revolutia, parasindu-si dispozitivul si ordinele sefilor directi, au ajuns sa se puna la dispozitia NOULUI POLITIC, DEMOCRAT, cu avantajele ulterioare, constand in multe stele pe umar sau ...functii ministeriale.

Ma intreb, deci: cine a dat dovada de curaj? Si cine trebuie blamat si "eliminat"?

Daca actualul ministru de interne a facut "curatenie" in ceea ce priveste represaliile de anul trecut, nu era corect ca si "doctorii" apararii sa judece, fara ura si partinire, atitudinea tanarului ce A DAT O LECTIE "gradatilor" cu stele mari, care, ascunsi in fotoliul caldut aprobat de Cotroceni au asteptat, ca la pacanele, sa vada deznodamantul? Si sa "amendeze" democratic speta. Nu sa se comporte dupa tiparul redat in "Padurea spanzuratilor".

Da, regulamentele si ordinele care reglementeaza viata "marii mute" nu permit implicarea armatei in politica. Teoretic, caci practica ne demonstreaza contrariul. Si nimeni nu are CURAJUL sa recunoasca. 

Ori, intre CURAJUL acelui fost ofiter si anonimatul celor care-l blameaza si infiereaza, parca cu manie proletara sau se ascund prin birouri cu usi bine capitonate, pentru a nu se deslusi slugarnicia politica, ALEG CURAJUL.

Ganduri despre ... REFRENE PE ACEEASI SCENA

" Cand ajungi sa crezi ca viata-i o povara
Si dureri de neinteles te apasa greu
Cand afara-i ciripit de primavara
Iar in sufletul tau toamna e mereu
Infrateste-te cu fumul din tigare
Si te avanta pe aripa-i de mister
In regatul fara nume si hotare
Si colinde prin oceanul de...

Aprinde o tigare!
Si-n fumul care zboara-n nori albastri ca un vis
Cufunda-te-n uitare
Si lasa gandului carare de abis

In fumul de tigare
Durerilor gaseste tainicul liman
Gaseste o noua stare si dorului alean
In fumul de tigare
Ce se pierde ïn val "

Versurile cantecului fredonat de multi dintre parintii nostri, si chiar de noi, mi-au amintit astazi ce mici suntem, in comparatie cu marile idealuri pentru care multi si-au dat viata, in secolul Unirii si cel urmator. Si suntem mici pentru ca nu reusim sa ne depasim conditia de "imbroboditi" si, mai rau, nu avem acei "oameni minunati si verti-calitatea lor morala", care sa ne impulsioneze. 

Iar versurile de mai sus m-au facut sa ma gandesc la niste refrene de stricta actua-litate, care ne urmaresc, cotidian, destinul pe care ni-l derulam in acest mirific spatiu Carpato-Danubiano-Pontic. 

"Ne mintim K la meteo", ne spune slagarul cel mai difuzat.
Ascultam, mai ieri-alaltaieri, pe un post tv un citat dintr-un articol al unei persona-litati din Diaspora care, liberal pur-sange fiind, critica ultimele "aspiratii" ale presedin-telui partidului sus-mentionat care, dupa cum spunea stirea, isi doreste o REPUBLICA PRE-ZI-DEN-TI-A-LA, in perspectiva obtinerii fotoliului de la Cotroceni. Fara alte comentarii, pot spune doar CURAT VERTICALITATE. 
Pe un blog pe care-l urmaresc, un distins analist politic pune o intrebare cheie: "Ponta - presedinte, Basescu - prim ministru ?" antamand, de fapt, o tema care poate fi cat se poate de pertinenta, in contextul verticalitatii sus-mentionate. Caci, daca-i "K LA METEO", se practica...

"C-asa-i romanul", suna refrenul unei melodii vehiculate in spatiul folcloric si nu numai.
Un medic arab, care isi avea cabinetul langa locul unde-mi petrec, la rece, cele 24 ore de tura, si-a luat calabalacul si s-a mutat. Intrebandu-l de ce pleaca (ieri a fost mai cald afara si am "profitat" de lucrul acesta, incalzindu-ma natural) mi-a replicat: "dom'le, sunt de treizeci si doi de ani in Romania si nu s-a schimbat nimic din atitudinea voastra. De patru luni mi se promite ceva, am batut palma cu proprietarul spatiului si cu seful constructorilor si nu pot incepe treaba. La noi, cand ai batut palma, orice intelegere se si concretizeaza. Nu se poate asa ceva. Ma duc in alt loc, unde totul e gata." 
Prietenul meu, care a avut curajul sa spuna lucrurilor pe nume, intr-un sistem pe care l-a crezut MAI democratic, s-a vazut disponibilizat cu toate ca, anterior primise asigurari ca impotriva lui nu se vor lua masuri disciplinare. Probabil noul ministru se considera MAI aproape de conducere decat de aflarea ADEVARULUI despre institutia pe care o conduce. C-asa-i romanul, nu ?

"Iubire, bibelou de portelan", spun versurile unei "Romante fara ecou", atat de autentice si de "mortale" pentru pactul social facut cu USL-ul de catre sindicate.
Un presedinte al unui astfel de sindicat ne spune cat de contestat este si ce mult a luptat pentru "transpunerea in viata" a promisiunilor din "lunga vara fierbinte romaneasca" si din campania electorala. Ca nu s-a intamplat, inca, nimic era si normal. Asa cum scriam si anterior, avem "podul plin de promisiuni si multumiri", iar alesii si numitii nostri stiu ca suntem pregatiti sa primim gogosi, in loc de OUG-uri si reabilitari.
Problema este ca zbaterea lui, ca si a altor reprezentanti sindicale este nula, atata timp cat nu se merge la esenta: ABROGAREA LEGII VOTATA ILEGAL sub "admirabila coordonare si gestionare" a IMPOTENTEI IN MATEMATICA, sustinuta atat de MEDIATORUL de la Cotroceni cat si de IMPARTIALA justitie.
Iar aceasta zbatere, este asemanatoare cu cea din invatamant, sanatate ETC., atata timp cat nu se merge la esenta: ORICE REPARATIE NU SE POATE FACE FARA INLATURAREA TUMORII CARE A CAUZAT DEFECTUL.
Altfel, ramane acea incheiere: "ramai acolo unde esti ... asteapta-ne la fel inca un an ... IUBIRE, BIBELOU DE PORTELAN".

Cat despre gandurile mele daca voi mai ajunge sa ma bucur de pensia furata de promulgarea legii ilegale, prin eliminarea unui articol dintr-o Lege perfect europeana  nu se pot inscrie, pentru cei alesi si numiti in functii care sa ne reprezinte, decat in acelasi registru al refrenelor de stricta actualitate: sunt si raman doar niste ACTORI GRABITI, care si-au spus replica (adica ne-au mintit) si-apoi au PLECAT ZAMBIND.

Concluzionand, la aceste refrene pe aceeasi scena, nu stiu daca sa ma apuc de fumat profesionist, asa cum sugereaza refrenul de inceput. Ar putea fi o solutie, pentru aleanul de care am nevoie. 

Caci, de sperat, spun si eu, ca poetul:

"... Alte masti, aceeasi piesa,  Alte guri, aceeasi gama, Amagit atât de-adese Nu spera si nu ai teama."

Ganduri despre ... TRAI

Lacomia strica omenia, spune un vechi proverb romanesc si cred ca in aceasta perioada "fierbinte", de aprobare a bugetului pentru anul 2013, nimeni nu se mai gandeste la el. Cel putin dintre bugetari.

De ce ?

Pentru ca urmarind "chinurile facerii" acestui instrument atat de important pentru natiune, "supt" directa obladuire a F.M.I.-ului, dar si relatarile din mass media si de pe bloguri cu privire la "marile dezbateri" bugetare pro sau contra austeritate nu pot sa nu remarc, iarasi si din nou, nimicnicia alesilor nostri si a beneficiarilor fotoliilor manageriale din domeniul acesta, al sugativei  bugetare, care pentru ei este mana cereasca, iar pentru noi ciuma si batjocura.

Spun blogurile, si nu numai, de salarii si pensii nesintite in sectorul de stat si sunt date exemple concrete, cu subiect si predicat. 

Am incercat sa fac un mic calcul si mi s-a parut aberant sa te bati "cu pumnul in piept" pentru ca ai reusit, ca Guvern, sa dai pensionarului 30 de lei si "mojicului" inca 50 de lei la SALARUL MINIM PE ECONOMIE, cand acesta din urma (salarul) este doar a 41,83 parte din salarul unei personalitati ROMGAZ, bine stipendiata cu 32.630 lei/luna cum reda http://manifest-economic.blog-spot.ro/2013/01/proiectul-legii-bugetului-de-stat-pe.html?showComment=1358803458394 . Tot aici, la comentarii, am gasit si alte exemple despre modul in care se poate duce in Romania libera si democrata, ca bugetar, un trai mai mult decat decent. OPULENT.

Acest mod de viata, mult peste limita oricarui bun simt la un bugetar, nu ar fi nici o problema la un intreprinzator privat. Cunosc destule asemenea exemple.

Despre acel trai decent ma gandesc, la aflarea "nasterii actualului buget" si la problema care se ramane din proverbul de la inceput. Problema este cum se poate asigura un trai decent amaratului cu un ajutor de somaj de 270 lei sau chiar fara, pensionarului care din pensia minima de 350 lei trebuie sa-si cumpere medicamente si sa-si plateasca darile care, in total, depasesc 500 lei si acestea sunt doar niste umile exemple.
VIATA BATE FILMUL, in domeniu.

Proverbul de la inceput este zdrobitor, pentru umanistii democrati romani, caci el ne arata, in realitate, de ce ne merge noua, romanilor, din ce in ce mai prost in timp ce vecinii nostri, chiar si bulgari, prospera.

Pentru ca, tradus in zilele noastre, dupa starea de fapt a NATIUNII si a salariilor nesimtite cu care se rasplatesc DOAR REPREZENTANTII BUGETARILOR (caci numai reprezentantii o duc bine, nu si sclavii acestui sistem), acesta este principalul motiv al actualei situatii politico-sociale a Romaniei secolului 21:

LACOMIA A STRICAT ROMANIA ! 

Ganduri despre ... PRECAUTIE

Dex on line da urmatoarea definitie pentru PRECAUTIE:

" PRECAÚȚIE, precauții, s.f. Atitudinea, comportare omului precaut; băgare de  seamă, prevedere, circumspecție, prudență. "

Liber fiind si acasa, am deschis si eu televizorul pentru a ma "pune la curent" cu ultimele noutati in materie de informare media (in timpul turei nu am avut posibilitatea). 

Nu mica mi-a fost mirarea cand am aflat ca un copil a fost injunghiat in apropierea scolii, doi romani au decedat dupa atacul terorist din Algeria, ministrul de externe este chemat 

in fata Comisiei parlamentare sa "dea socoteala" despre aceasta speta iar presedintele avertizeaza ca terorismul este la portile tarii.

Gandurile m-au dus, imediat, la site-ul unei institutii menite si platite sa apere securita-

tea si siguranta nationala, unde am gasit urmatoarea stare, privind alerta terorista:

NIVEL PRECAUT: " informaţiile disponibile şi evenimentele recente indică un risc scăzut de produce-
re a unui atac terorist ."

M-am intrebat, poate nejustificat, ce diferenta este intre aceasta tragica criza si cea de-
pasita atat de stralucit de actiunile serviciilor noastre coordonate, magistral, de seful CSAT-
ului?

Cum care criza? Cea a ostatecilor din Siria, din anul 2005.

Si mi-am raspuns, ca simplu cetatean: atunci era o cu totul alta situatie. Erau niste jurna-
listi, era in joc prinderea celui mai mare terorist roman, era ... o alta stare de PRECAUTIE.
Sau ... un alt SCENARIU pentru credibilizarea cuiva (nu conteaza institutie sau persoana).

Acum, din pacate, a fost ceva mult mai real SI NEREGIZAT, asa cum se intampla, de fapt, in
acest razboiul sinistru care, din 2001, macina lumea. Si unde, cu adevarat, conteaza TOATE INFORMATIILE. Si implicarea tuturor structurilor statului cu atributii in apararea securitatii
nationale. Mai ales daca se tine cont de relevanta termenului PRECAUTIE din definitia data. 

Dar, si aici, este o chichita: depinde cu ce masura se face evaluarea. Pacat ca se uita, intotdeauna, 
ca exista, totusi, Cineva care "uraste doua feluri de greutati".

Tot ca o PRECAUTIE.

Scurte ganduri pentru ... OBRAZ(nici)

"Aschia nu sare departe de trunchi."

Cateva informatii media, auzite ieri la un post oarecare de televiziune, m-au facut sa ma gandesc la nimicnicia romaneasca, reprezentata de "marii oameni de afaceri autohtoni", atat din mediul privat dar mai ales din SISTEMUL BUGETAR.

Nu as fi abordat aceasta tema daca referirile priveau strict mediul privat de afaceri, fara nici o conexiune cu bugetul statului. 

Dar cand, intr-un trecut foarte apropiat, se batea moneda pe acele "pensii nesintite" ale militarilor, iar altor categorii socio-profesionale li se ofereau, pe tava, avantaje pentru "bunele servicii" in slujirea intereselor "de partid si de stat" (in statul sluj) si in anul de gratie 2013 unii bugetari deja se gandesc cum sa umileasca, prin salariile impertinente pe care si le propun, populatia saracita de taxele si preturile care, oricum, le umfla buzunarele, nu pot decat sa redau un proverb romanesc, usor modificat, dar relevant:

OBRAZUL GROS DE SORICI, CU MULTA CHELTUIALA SE INTRETINE !

Acest gand se potriveste si altor bugetari mofturosi si nerusinati, "intretinuti" de banii nostri, ai saracilor si umilitilor natiunii dar si vajnicilor afaceristi cu miliarde si loc importanat in "topul bogatanilor romani", dar "incartiruiti" in vilele de vis ale RAPPS-ului pentru ca, saracii, n-au avut posibilitatea sa-si cumpere un apartament, din salarul minim pe economie pe care si l-au declarat la Fisc.

Si ma intreb, ca un simplu contribuabil care incearca sa nu ramana dator statului, ce obraz si ce pozitie morala mai au guvernantii nostri care promit una si, in realitate, nu sunt in stare sa-si indeplineasca nici macar acele promisiuni profesionale, ca sa nu le amintesc si pe cele electorale, morale? 

Dar cum traim intr-o epoca a valorilor total rasturnate, nu mai gasesc un raspuns corect. Caci, din nefericire, epoca contemporana a non-valorilor este mai reala decat visele si sperantele noastre, utopice, in coma profunda si iremediabila.

Ca asta-i Romania Libera de astazi !

PS: scuze pentru micile neatentii de redare.

Ganduri despre ...DOR

" Când privesc zilele de-aur a scripturelor române,

Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine

Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri,

Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele,

Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele,

Cu izvoare-ale gândirii şi cu râuri de cântări. "

                                                                

Eram in trecere pe bloguri si am vazut ceva demn de o cauza mai buna. Adica,in loc de semnaturi anonime si polemici fade, distructive, actiuni directe si pertinente.

Sa ma explic.

Privind la toata tevatura actuala cu "uite OUG-ul, nu-i OUG-ul", cu "moftul roman" al parlamentarilor suparati de obligativitatea, din solidaritate macar, de a mai strange cureaua, cu directori la stat care nu-si fac treba, cu promisiuni bombastice si rectractari pe masura, cu propuneri interesante de redresare dar, in acelasi timp, contestate, mi se face dor de ... 

De perioada anilor cand, elev fiind citeam, pe nerasuflate, despre un invatamant bine structurat si eficient "implementat" (cu toate ca la acea vreme termenul nici nu exista in dictionare) de "titani" ai pedagogiei romanesti, chiar daca si atunci elevii "isi faceau de cap" ( DAR CU CAP !). Pentru cine nu a ghicit, recomand cu caldura romanul "CISMIGIU & CO".

De perioada "luminoasa" a istoriei, cand "greii politicii nationale" faceau si desfaceau atat pentru binele lor DAR MAI ALES PENTRU BINELE POPORULUI. Recomand "Istoria romanilor" lui Vlad Georgescu.

De perioada de glorie a armatei, cand instructia era instructie, cadrele militare erau stimate si respectate, statutul acestora fiind "un target" urmarit de majoritatea celor care-si doreau o cariera de succes.

De timpurile cand a fi doctor, chiar si la tara, era o mandrie si o pasiune bine apreciata si remunerata.

De un IMN care, ori de cate ori il auzeam, ma furnica pe spate, pentru ca era scris pentru ETERNITATE de Ciprian Porumbescu si se incheia, desi in comunism nu s-a intonat, niciodata, ultima strofa:

Iar când, fraților, m'oi duce

De la voi ș'oi fi să mor

Pe mormânt, atunci să-mi puneți

Mândrul nostru tricolor

pentru "carcotasi" recomand Wikipedia.

... si de multe altele care raman doar vise, cand vad epigonii politicii romanesti actuale, copii deteriorate, incorecte dar perfect asemanatoare "menajeriei politice" caragialesti.

Fata de toata aceasta situatie, fata de toata incapacitatea intregii clase politice de a se ridica la standardele si "Acquis-ul Comunitar", nu pot decat sa-l remarc pe un mare filozof, care conchidea:

"Nu sunt supărat că m-ai mințit, sunt supărat că de acum încolo nu te pot crede."

Friedrich Nietzsche

Ganduri despre ... O STARE

Pentru ca tot suntem in epoca "copy-paste"-ului si ne pregatim pentru examenul cu FMI, pentru ca am sarbatorit, ieri, nasterea Luceafarului poeziei romanesti iar o postare pe un site pe care-l vizitez se intreba, sub semnatura lui Radu Golban, daca "Ar fi dorit Eminescu Romania in UE?", pentru sa suntem, chipurile, doar 100.000 sclavi platiti cu salariul minim pe economie, in mediul privat, cand eu cred ca suntem mult mai multi, la fel cum si somajul da doar cifra oficiala, fara a-i mai lua in calcul pe cei iesiti din plata si care nu au reusit sa se reangajeze  si de aici si gravele disfunctionalitati financiare si sociale cu care se confrunta "eterna si fascinanta noastra GUVERNARE", pentru ca societati cu capital de stat merg in pierdere dar, cu siguranta, managerii si consiliile de administratie isi iau salariile cu multe zerouri fara nici o remuscare, pentru ca, inca, mai cred, utopic, ca se poate crea acea solidaritate care sa scoata tara din criza, m-am gandit sa redau, astazi, in copie, un fragment din aceeasi lucrare, la care am facut referire anterior, "SPRE EMINESCU", aparuta sub semnatura Radu Mihai CRIŞAN doctor în economie – specializarea Istoria gândirii economice (Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CRIŞAN, RADU MIHAI - Spre Eminescu : răspuns românesc la ameninţările prezentului şi la provocările viitorului / Radu Mihai Crişan. – Ed. a 4 a ; Bucureşti : Tibo, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-87392-7-7 821.135.1.09 Eminescu,M. 929 Eminescu,M.).

Poate doctorii nostri in politica, economie, finante-banci, informatii si, de ce nu, mediere, se vor intoarce si spre acest izvor de intelepciune, in incercarea de a reda romanilor demnitatea furata de legislatura trecuta si a repune ROMANIA acolo unde-i este locul. 

Redau, deci, fara alte comentarii sau sublinieri, de la pagina 314 capitolul  XV, inclusiv cu trimiterile adiacente.
Pentru cine vrea sa cunoasca. 

" Capcana îndatorării externe

O ţară subjugată economic, cesionată întreprinderilor străine, debitoare altor ţări, nu mai este pe deplin stăpână pe soarta ei, chiar dacă politiceşte se bucură de o constituţie şi de o organizare politică în aparenţă neatârnate.

„Cu ce sunt asigurate toate împrumuturile noastre, atât publice cât şi private de la străini? Cu pământul nostru. Statul ipotechează domeniile sale şi privaţii moşiile. Chiar creditul funciar, care a mai scăpat pe proprietari din ghearele cametei, ce este altceva decât un mare împrumut contractat la străini pentru a scăpa de lepra împrumuturilor mici? Ce este însă o ipotecă? Este un drept eventual de proprietate. Deci, proprietatea cea mare a pământului nostru este eventual în mâinile străinilor. Eventual se poate schimba în definitiv, şi nu este niciodată înţelept a da proprietatea de pământ în mâinile străinilor, căci drepturile politice nu sunt, la urma urmelor, decât consecinţa proprietăţii pământului şi pierderea proprietăţii este identică cu aceea a existenţei naţionale”1203.


Importanţa vitală pentru orice stat de a-şi păstra, în permanenţă, proprietatea deplină asupra terito-riului său, a constituit, prin vreme, subiect de reflecţie pentru numeroşi gânditori de prestigiu incon-testabil. Spre exemplu, Dimitrie Gusti opinează: “O ţară subjugată economic, cesionată întreprinderilor străine, debitoare altor ţări, nu mai este pe deplin stăpână pe soarta ei, chiar dacă politiceşte se bucură de o constituţie şi o organizare politică în aparenţă neatârnată. Apoi, activitatea economică este cea care leagă cel mai mult o naţiune de pământul ei. Toate resursele de trai pe care mediul geografic le asigură, de la păşunile potrivite pentru păstorit, sau câmpurile de cultură, până la cele mai ascunse zăcăminte minerale, sunt ale naţiunii şi urmează să fie folosite treptat, după (în concordanţă cu n.n.) dezvoltarea firească a naţiunii (chiar n.n.) şi în măsura în care (chiar dacă n.n.) apar, pentru urmaşi, alte mijloace de trai. O viaţă economică cedată străinilor duce la o exploatare nemiloasă a bogăţiilor pe care le are ţara, la secătuirea posibilităţilor de trai pentru generaţiile viitoare sau, cel puţin, la apariţia unor activităţi străine de firea şi stadiul de dezvoltare organică a naţiunii respective, ceea ce conduce la dezechilibru interior şi la dezagregarea comunităţii naţionale”1204.

1203 Alexandru D. Xenopol, Studii economice, 1882, Partida liberală şi mişcarea economică, în O.e.-X, pag. 193, 194
1204 Dimitrie Gusti, Cunoaştere şi acţiune în serviciul Naţiunii, Fundaţia Culturală Principele Carol, Bucureşti, 1939, vol. I, pag. 14, 15 "

Ganduri despre ... "MAMA LOR DE...!"

 "Cand esti mort, nu stii ca esti mort. E greu doar pentru ceilalti. La fel si cand esti prost."

Phillippe Geluck

E foarte greu sa fii "rupt de lume" 24 de ore. Adica sa nu ai nici un mijloc de informare, indiferent care ar fi acesta. Tocmai de aceea gandurile de astazi au la baza doar trei postari gasite pe blog-urile pe care le urmaresc si pe Facebook.

Incep cu site-ul care m-a determinat sa-mi deschid acest blog, pentru ca abia acum am vazut o abordare despre care am facut referire, prin mesaje private, acum sase luni: APLICAREA PRIORITARA A DREPTULUI UNIUNII EUROPENE.

De luni bune, un sindicat care se zbate pentru revenirea la situatia anterioara umilintei nascute de un vot vicios in Parlament, nu a reusit sa faca absolut nici un progres. Ba mai mult, cel care a fost artizanul acelei "schingiuiri" este, bine-mersi, SUPERVISORUL activitatilor de aparare, ordine publica si siguranta nationala. De ce ?

Pentru ca in loc sa se lupte pentru apararea STATUTULUI SI DEMNITATII MILITARILOR puncte esentiale ale spetei, in documentele UE si nu numai, coordonatorii miscarii de "reglare" a situatiei financiare s-au batut doar pentru aceast ultim aspect, de altfel deloc neglijabil cazand, astfel, in plasa bine intinsa a "papusarului sef" care a distrus mii (sau chiar  zeci de mii de vieti). Pentru conformitate redau doar: To: "scmdjuridic@yahoo.com" <scmdjuridic@yahoo.com> Sent: Monday, June 25, 2012 6:06 PM.

Aici trebuie sa fac o paranteza caci ma gandesc daca voi mai ajunge la varsta de 60 de ani, cum prevede noul proiect. Cand era, deja, o lege apreciata de majoritate ca "elaborată după norme europene şi considerăm că nu ar fi o acţiune înteleaptă renunţarea la ea".

Un blog vizitat de mine si pe care il apreciez vorbeste despre "MIZA CONFLICTULUI DIN PNL".

Nu vreau sa fac o analiza a acelei postari si nici sa comentez situatia in sine.

Ca simplu cetatean, insa, ma gandesc cat de mici sunt aspiratiile si viziunea celor care se vor urmasii Bratienilor, in conditiile in care se poate aplica foarte bine zicala "TARA ARDE si BABELE SE PIAPTANA". De altfel, nu degeaba fostul parlamentar Victor Socaciu a compus acel relevant si amar cantec, cu multe trimiteri la “eterna și fascinanta Românie” "CANTEC PENTRU MAMA LOR". 

Redau, in copie, un pasaj de pe un alt blog apreciat de mine: 

"Inteleg ca tot felul de neterminati/neterminate din coalitia televiziunilor basiste - labe si raitaru - maninca mult rahat despre mine, colegi de la Antena 3 sau despre postul la care lucrez. Natura lor infecta - pentru care au fost dati afara ori respinsi la angajare la Antena 3 - nu e singura cauza. Mai e si frustrarea imensa ca adunati la un loc, basistii nu fac nici jumatate din audienta Antena 3. A zis Mircea Badea sa-l pupati in fund !"

Ca m-am declarat anti-basescu, se poate vedea din prima mea postare. Ce nu inteleg este atitudinea slugarnica a celor care nu vor sa inteleaga ca, pe 9 decembrie 2012, POPORUL A ALES. Vad ca se fac analize, se coase si descoase tot ce s-a facut in ultimele 8 - 9 luni fara a se analiza dezastrul in care am fost tarati de triada conducatoare din perioada 2009 - 2012, pentru ca EI, fostii nostri " diriguitori, au fost cei agreati de OCCIDENTUL TUTELAR, in timp ce noi ne-am multumit doar cu statutul de repudiati, oprimati, desconsiderati.

Astfel, astazi ma gandesc ca acel citat, de la inceput, este atat de actual pentru noi , CEI MULTI, CARE DUCEM GREUL.

Dar, oare, si pentru restul ?

Ganduri despre niste ... RANDURI

  „Ca urmare a aşezării geografice(;), a resurselor naturale, şi, mai ales(;), a celei mai mici densităţi (populaţionale n.n.) din Europa, România n-a fost niciodată stat absolut independent(;).

Indiferent care a fost; puterea tutelară s-a comportat la fel: agreând şi colaborând cu un anumit tip de Român şi ţinând la distanţă sau ordonând represiune pe alt tip de Român.

Tipul de Român repudiat de toate puterile tutelare este naţionalistul cu convingeri imposibil de corupt şi patriotul refractar la operaţii transacţionale. Aceste însuşiri de intelect şi de caracter sunt considerate a fi periculoase şi deci o vinovăţie cu care nu se colaborează şi care se pedepseşte dacă iese din anonimat.

Exact invers, tipul de Român agreat de toate puterile străine care au tutelat şi care au controlat România: fără convingeri politice, căldicel în comportament şi adaptabil în colaborări, cameleon în politică, tranzacţionist în afaceri(;), oportunist în relaţii şi, întotdeauna, de partea Puterii şi cu utilitate pentru Putere”.*

Şerban Milcoveanu

*Şerban Milcoveanu, Puterile tutelare şi exigenţele lor în

România, fragment din lucrarea: Gheorghe Vornica, Şerban

Milcoveanu, Andrei Justin Hossu şi Tatiana Perţ, Biopolitica

eminesciană, Editura Crater, Bucureşti, 2001, pag. 221    

Pentru ca am ascultat foarte multe comentarii vis-a-vis de situatia politico-economico-sociala pe care o traversam m-am gandit ca, prin redarea randurilor de mai sus, as putea fi util celor care tot incearca sa asaneze zona atat de controversata, disecata dar nerezolvata a personalului birocratismului bugetar care, inca, pare a fi o piedica in calea evolutiei noastre comunitare.

Mi-a sugerat aceasta si vizionarea unor bloguri pe care le urmaresc si, in special, postarea

"Raportul Comisiei senatoriale privind actiunile desfasurate in revolutia din decembrie 1989, vol. I si vol. al II-lea".

Nefacand altceva decat sa subliniez unele idei din pasajul respectiv, vreau sa inchei gandurile mele de astazi cu mentiunea ca acesta a fost copiat din lucrarea "Spre Eminescu - raspuns romanesc la amenintarile prezentului si la provocarile trecutului", la care am facut referire si anterior si cu un banc, gasit intr-o publicatie publicitara, care mi se pare mai mult decat relevant pentru situatia in discutie.

"Sultanul isi trimite pasa sa stranga birul de la romani.

- Ce fac romanii, pasa ? - il intreaba la intoarcere.

- Se plang, jelesc, isi smulg parul. - raporteaza pasa.

- Mergi si strange birul. - ii ordona sultanul.

- Ce fac romanii ? - il intreaba la intoarcere.

- Isi bat copii, injura, se ascund, jelesc, se revolta. - vine raspunsul pasei.

- Mergi si strange birul. - ordona sultanul.

- Ce fac romanii ? - se intereseaza sultanul, la intoarcere.

Pasa raspunde:

- Stau la porti, sparg seminte si spun bancuri despre sultan.

- Ramai acasa, nu mai avem nimic de luat de la ei."

                                               

Ganduri la niste ... REVERSURI ale MEDALIILOR

Nu sunt misogin. Din contra, am o mare admiratie pentru fostele mele colege (si am avut destule, pe parcursul traseului meu profesional) si, in general, pentru "sexul slab" cum erau categorisite, in trecut, femeile.

Dar nu pot sa uit unul din bancurile care au circulat in "iepoca" si care ar putea fi luat in considerare atunci cand se analizeaza "speta scandalului sexual". Spun acest lucru deoarece majoritatea celor implicati sunt, probabil, la varsta cand au ascultat si ei bancul respectiv, l-au comentat si, foarte posibil, au vrut sa-l si puna in aplicare. 

Il redau, cum imi aduc aminte.

Se spune ca porumbita Pamela statea de vorba cu potaia Grivei. Porumbita, sus, pe cele mai inalte ramuri ale unui copac potaia, jos, intre ciulini.
Intreaba Grivei: "Porumbito, cum se face ca tu avansezi, te ridici tot mai sus ?"
Rapunde Pamela: "Cucurucucu la partid, cucurucucu la sindicat, uite-asa m-am ridicat. Dar tu, Grivei, cum se face de ramai tot jos ?"
Raspunde Grivei: "Pai eu, ham-ham la partid, ham-ham la sindicat, uite-asa m-am "ingropat"."

Ca nu este nici o legatura intre banc si ceea ce s-a intamplat in mult mediatizata speta MAI, nu este nici un dubiu.
Dar, stau si ma intreb, nu cumva bazandu-se pe unele practici ale trecutului, multi sefi nu au incercat decat "sa exploateze" o oferta care, de ce sa nu recunoastem, s-a practicat si, probabil, se mai practica ?
Tabloidele sunt pline de exemple actuale de ascensiune dupa alte tipare decat cele morale.

Ca si-au ales gresit "tinta" si ca au abuzat de functii, este la fel de clar ca si modalitatea cu care se incearca musamalizarea situatiei in sine.
Iar aceasta situatie poate fi reversul medaliei, intr-o "speta" care tine mai mult de onoare, principialitate, corectitudine.

La fel ca si un alt banc care se vehicula si pe care nu pot sa nu-l redau:

Se spune: "Cine nu munceste, nu greseste!"
Iar cine nu greseste, trebuie promovat (AVANSAT)!.
Deci, CINE NU MUNCESTE, TREBUIE PROMOVAT!

QED 

Ganduri la o ... CAMPANIE

Dupa "ravasirea" de anul trecut si un istoric mai mult decat discutabil, nu este de mirare ca astazi toata media a fost "cu ochii" pe initiativa ministrului de interne. Si ca asteapta "rezultate" fulminante.

Gandurile de astazi, pe care le doresc cat mai echidistante, sunt legate atat de modul in care, asa cum s-a intamplat si cu alte institutii ale sistemului comu-

nist, s-a vrut a se democratiza un aparat rigid, cu organizare si reguli stricte cat si de eficienta "epurarilor" post-decembriste si nu numai.

Daca stau bine si ma gandesc, intregul minister a trecut prin mai multe cutremure, din care vreau sa amintesc numai umilinta suportata cu ocazia  mineriadei din ianuarie 1999. Si redau, dupa Wikipedia:

"Batalia de la Costesti: Bătălia a început în jurul orelor 14 și s-a încheiat în jurul orelor 17, cu victoria minerilor. Forțele de ordine aveau aproximativ 2000 de combatanți, inclusiv trupe speciale DIAS și BAOLP, numărul minerilor fiind de aproximativ 15-20000.

Minerii au străbătut pe jos cei 3 kilometri dintre Horezu și Costești. Au încercuit zona și au atacat din toate părțile. Din spate jandarmii au fost atacați de săteni din Costești, înarmați cu pistoale de semnalizare.

Numarul jandarmilor căzuți în mâna minerilor se ridica la peste 1500; prefectul de Vâlcea, Nicolae Curcăneanu, a fost luat deasemenea ostatic."

Dec ce am amintit acest moment?

Pentru ca, urmarind desfasurarea evenimentelor de atunci, nu am inteles ce strateg i-a lasat pe jandarmi si politisti in DEBLEU, in timp ce de sus minerii isi desavarseau tactica operationala, de parca erau condusi de insusi Napoleon, nu de Miron Cosma. Pierderile si urmarile sunt cunoscute si se afla in rapoar-tele de specialitate.

Al doilea eveniment cutremurator s-a petrecut mai recent, cand ministerul a fost efectiv CURATAT, redus si, astfel, paralizat in anul 2012.

Nu pot comenta ce si cum s-a facut aceasta curatenie.

Cu aceste doua exemple in minte, campania pe care domnul ministru de interne o doreste de verificare si clarificare mi se parte cel putin utopica.

Mai inatai pentru ca, asa cum aminteam si anterior, pentru a incepe un astfel de demers trebuie O PREGATIRE BETON. Ceea ce nu stiu daca s-a putut face intr-un timp atat de scurt si atat de mediatizat. Probabil ca s-a uitat de acel proverb care aminteste ca "Pisica cu clopotei nu prinde soareci". Caci, trecand peste legile si organizarea specifice, legea nescrisa care guverneaza nu numai aceasta institutie, LEGEA TACERII, ii sperie si blocheaza pe cei de  buna credinta, care exista cu adevarat in minister si doresc, realmente, O CURATENIE EFECTIVA a sistemului (aminteam, cu cateva postari in urma, de o astfel de "traire" a unui cunoscut).

Apoi, exista un sistem propriu care ar fi trebuit sa "contabilizeze" toate aceste practici si metehne. Daca nu cumva el a fost folosit in cu totul alte scopuri si pentru cu totul alte interese.

Dar pentru ca "NUMAI CINE NU INCEARCA, NU CASTIGA" sper ca, avand concursul si girul tuturor celor  interesati de adevar, aceasta campanie sa se poata constitui intr-o piatra de inceput, o fundatie noua pentru recladirea si revitalizarea acestei institutii, atat de vitala pentru natiune, Ministerul Afacerilor Interne. 

Si ca sa raspund unui moderator de la un post de radio, care a facut o emisiune tot pe aceasta speta, exista atat de multe cadre de buna credinta, inlaturate din sistem pe motiv de "lipsa a pcr" incat, cu siguranta, O ROCADA, chiar si una mica, este oricand posibila. 

Parerea mea.