„Adevărul e că știm mereu ce trebuie să facem. Mai greu este să facem.“ - Herbert Norman Schwarzkopf (28 August 28, 1895 – 25 Noiembrie, 1958) a fost comandantul Poliției din New Jersey, cel care s-a ocupat de celebrul caz al răpirii fiului aviatorului Charles Lindbergh.
Butonand, ieri, telecomanda televizorului am avut surpriza, deosebit de placuta sa dau peste un interviu, transmis in reluare. Desi era aproape de final, l-am urmarit cu mare atentie si interes pentru ca ... prezenta interes.
Trecand peste personalitatea intervievatului, o "legenda" a luptei pentru dreptate, adevar si DEMOCRATIE, mi-a ramas in minte o fraza a acestuia pe care o redau din memorie (negasind-o scrisa pe vreun site), referitoare la democratia si clasa politica romaneasca. Spunea domnia sa:
"Democratia a facut pasi reali in Romania. Singura mea parere de rau este ca marea majoritate a reprezentantilor clasei politice romanesti isi urmareste doar interesele personale si nu este preocupata de soarta populatiei" (o redare aproximativa, pentru care imi cer scuze de eventualele inadvertente). Dar cei interesati, pot gasi pasajul la "Interviurile telejurnalului", "Aici Mircea Carp, s-auzim numai de bine!"( http://stiri.tvr.ro/aici-mircea-carp--s-auzim-numai-de-bine--interviu-cu-jurnalistul-a-carui-voce-a-facut-istorie_32024_video.html#view)
De ce m-am oprit la acest interviu?
Din simplul motiv ca, spre necazul nostru al poporului, avem partea de foarte mult "circ politic fara paine", intr-o perioada in care se cere foarte multa luciditate, seriozitate, implicare si, de ce nu, sacrificiu politic.
Dar se poate sacrifica o "casta" nascuta pe suferinte nationale, in detrimentul pierderii avantajelor conferite de "pozitia" oferita de democratia romaneasca prost inteleasa, asa cum, normal, ar trebui sa se intample?
Nu, pe "dulcele plai mioritic", normalul este total anormal, cum facea referire, cu tristete, un alt intervievat despre care ar facut referire in alta postare. Nu, pentru ca vanitatea, rapacitatea si neomenia au ajuns, aici, o culme a virtutii, culme spre care converg toate interesele tuturor puterilor separate ale statului. Exemple sunt destule, incepand de la multele "scapari" parlamentare, "scapari" guvernamentale sau, chiar, constructivele sedinte de importanta strategico-nationala fara nici o finalitate practica.
Dar este normal sa fie asa.
Incadrandu-ne in mersul firesc al lumii, nu putem face exceptie, nici noi, de ceea ce, preventi cu aproape 2000 de ani in urma, vedem ca se intampla:
"Sa stii ca in zilele din urma vor fi vremuri grele. Caci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, laudarosi, trufasi, hulitori, neascultatori de parinti, nemultu-mitori, fara evlavie, fara dragoste fireasca, neinduplecati, clevetitori, neinfranati, neimblanziti, neiubitori de bine, vanzatori, obraznici, ingamfati; iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu; avand doar o forma de evlavie, dar tagaduindu-i puterea." (http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/timotei-2/3/)
As vrea sa pot fi contrazis, dar realitatea, imi da dreptate. Cel putin realitatea romaneasca, care nu poate ignora citatele de mai sus.
In rest, s-auzim numai de bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu