luni, 16 septembrie 2013

Despre ... constatarile trecutului

Marile reușite se dobândesc cu sacrificii mari și nu sunt niciodată rezultatul egoismului.
Napoleon Hill (26 octombrie 1883 – 8 noiembrie 1970) a fost un celebru autor american de cărți de literatură motivațională. Opera sa cea mai celebră, De la Idee la Bani, este una dintre cele mai bine vândute cărți din toate timpurile.

Desi nu mi-am propus sa fac reclama unui anume vector media, astazi o fac si nu din vreo obligatie anume ci din pura surpriza pe care mi-a facut-o, in ultima tura de ieri, Radio Romania Actualitati. O surpriza deosebita reiesita din doua materiale "de exceptie" (cred eu) care merita amintite si nu numai.

Primul material, in prezenta venerabilului Neagu Djuvara, prezenta istoria Bucurestiului pana in anii 1948, un ultim volum publicat de eminentul istoric. Dar nu prezentarea in sine m-a miscat si mi-a dat de gandit ci remarca facuta, cu o oarecare parere de rau, despre asemanarea Bucurestiului de atunci cu cel de acum. Spunea domnia sa (si redau strict din memorie): "Si atunci, cu doua sute de ani in urma ca si acum, una din problemele majore ale Bucurestiului era data de hoardele de caini fara stapan".
Interesanta constatare!

Al doilea material, mai mult decat incitant si relevant pentru existenta noastra, ca natiune libera si independenta, a fost legat de modul in care Romania anilor 1913 si ulteriori (pana in 1940) se regasea in prestigioasa revista National Geographic. Nici aici nu voi face analiza articolului ci doar subliniez elementele care m-au "bulversat" vis-a-vis de realitatea trista de astazi, patronata de crasa incompetenta, imaturitate si indiferenta nationala a alesilor si numitilor nostri.
Se spunea, astfel (si redau tot din memorie si dupa cum am inteles) ca in Romania anului 1913, una din bogatiile principale era petrolul, de cea mai buna calitate datorita concentratiei scazute de sulf. Investitorii se bateau pentru obtinerea licentelor de exploatare DAR GUVERNUL NEGOCIA LA SANGE orice contract.
Apoi, se facea referire la o alta bogatie bine exploatata de guvernatii romani, padurea. Fiind una dintre primele tari ca intindere a "aurului verde", GUVERNUL SI-A DAT SEAMA CA EXPORTUL LEMNULUI BRUT NU ESTE RENTABIL, fapt pentru care acest lucru era interzis, punandu-se accent pe prelucrare si exportul marfii rezultate.
Si nu in ultimul rand, se fecea referire la implicarea Regelui in "implementarea" masurilor de educare si disciplinare a reprezentantilor puterilor statului, cunoscandu-se indisciplina acestora si celelalte hibe ale existentei nostre balcanice.

Ca aspectele de mai sus intereseaza pe careva din reprezentantii puterilor separate ale statului, ma indoiesc. O dovedesc lamentabilele prestatii din ultimele zile si statutul de AHTIATI DUPA IMBOGATIREA CU ORICE FEL, pe care o il etaleaza oricum si oriunde, in detrimentul bunastarii si prosperitatii poporului si natiunii care le-a facilitat ascensiunea.

Dar cum, dupa 1989, am ajuns sa fim condusi doar de "oameni de bine", este normal sa fie asa caci  la noi nu s-a constientizat, inca, importanta reusitei colective,  demonstrandu-se agresivitatea si ferocitatea de haita conform principiului "OMUL ESTE LUP PENTRU OM".

Pentru ca Romania anului 2013 traieste, perfect, ceea ce Cartea Cartilor prevestea, cu multe sute de ani, in urma:
" S-a dus omul de bine din tara si nu mai este niciun om cinstit printre oameni; toti stau la panda ca sa verse sange, fiecare intinde o cursa fratelui sau.  Mainile lor sunt indreptate sa faca rau: carmuitorul cere daruri, judecatorul cere plata, cel mare isi arata pe fata ce doreste cu lacomie, si astfel merg mana-n mana.  Cel mai bun dintre ei este ca un maracine, cel mai cinstit este mai rau decat un tufis de spini." (http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/mica/7/)

Dar oare si acest lucru intereseaza pe cineva?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu