vineri, 27 septembrie 2013

Despre ... (im)perfect

O melodie des vehiculata in aceasta vara spune:

"Decat premiant in inchisoare,
Mai bine repetent in drum spre mare ...
Perfect! "

Nu stiu cat de perfect o fi dar, urmarind desfasurarea socio-politica a acestor zile, mi se pare ca, continuind idee de ieri, absurdul mioritic seamana, tot mai mult, cu un cosmar din care nu se mai poate iesi.

Nu bulibaseala coalitiei il caracterizeaza si nici ultima "victorie" din duelul continuu al celor doi asa-presupusi exi.

Ceea ce caracterizeaza cosmarul continuu pe care-l traversam este lipsa unei esentiale si potente calitati a personalitatii umane, inteligenta. Iar faptul acesta se vede cotidian, in toate interventiile sau noninterventiile reprezentantilor puterilor separate ale statului.

In aceasta stare perfecta doar la suprafata, dar imperfecta in profunzimea ei, m-am gandit sa postez un pasaj de inestimabila valoare, mai ales pentru cei care "trecand" pe aici nu au dat atentie acelui Manual de Intelepciune care ghideaza marile caractere si minti ale contemporaneitatii si nu numai:

"Pildele sau Proverbele lui Solomon 8

1. Nu striga intelepciunea si nu-si inalta priceperea glasul?
2. Ea se asaza sus pe inaltimi, afara pe drum, la raspantii,
3. si striga langa porti, la intrarea cetatii, la intrarea portilor:
4. "Oamenilor, catre voi strig, si spre fiii oamenilor se indreapta glasul meu.
5. Invatati-va minte, prostilor, si inteleptiti-va, nebunilor!
6. Ascultati, caci am lucruri mari de spus, si buzele mi se deschid ca sa invete pe altii ce este drept.
7. Caci gura mea vesteste adevarul, si buzele mele urasc minciuna!
8. Toate cuvintele gurii mele sunt drepte, n-au nimic neadevarat, nici sucit in ele.
9. Toate sunt lamurite pentru cel priceput si drepte pentru cei ce au gasit stiinta.
10. Primiti mai degraba invataturile mele decat argintul, si mai degraba stiinta decat aurul scump.
11. Caci intelepciunea pretuieste mai mult decat margaritarele, si niciun lucru de pret nu se poate asemui cu ea.
12. Eu, Intelepciunea, am ca locuinta mintea si pot nascoci cele mai chibzuite planuri.
13. Frica de Domnul este urarea raului; trufia si mandria, purtarea rea si gura mincinoasa, iata ce urasc eu.
14. De la mine vine sfatul si izbanda, eu sunt priceperea, a mea este puterea.
15. Prin mine imparatesc imparatii si dau voievozii porunci drepte.
16. Prin mine carmuiesc dregatorii si mai marii, toti judecatorii pamantului.
17. Eu iubesc pe cei ce ma iubesc, si cei ce ma cauta cu tot dinadinsul ma gasesc.
18. Cu mine este bogatia si slava, avutiile trainice si dreptatea.
19. Rodul meu este mai bun decat aurul cel mai curat, si venitul meu intrece argintul cel mai ales.
20. Eu umblu pe calea nevinovatiei, pe mijlocul cararilor neprihanirii,
21. ca sa dau o adevarata mostenire celor ce ma iubesc si sa le umplu vistieriile.
22. Domnul m-a facut cea dintai dintre lucrarile Lui, inaintea celor mai vechi lucrari ale Lui.
23. Eu am fost asezata din vesnicie, inainte de orice inceput, inainte de a fi pamantul.
24. Am fost nascuta cand inca nu erau adancuri, nici izvoare incarcate cu ape;
25. am fost nascuta inainte de intarirea muntilor, inainte de a fi dealurile,
26. cand nu era inca nici pamantul, nici campiile, nici cea dintai farama din pulberea lumii.
27. Cand a intocmit Domnul cerurile, eu eram de fata; cand a tras o zare pe fata adancului,
28. cand a pironit norii sus si cand au tasnit cu putere izvoarele adancului,
29. cand a pus un hotar marii, ca apele sa nu treaca peste porunca Lui, cand a pus temeliile pamantului,
30. eu eram mesterul Lui, la lucru langa El, si in toate zilele eram desfatarea Lui, jucand neincetat inaintea Lui,
31. jucand pe rotocolul pamantului Sau si gasindu-mi placerea in fiii oamenilor.
32. Si acum, fiilor, ascultati-ma, caci ferice de cei ce pazesc caile mele!
33. Ascultati invatatura, ca sa va faceti intelepti, si nu lepadati sfatul meu.
34. Ferice de omul care m-asculta, care vegheaza zilnic la portile mele si pazeste pragul usii mele.
35. Caci cel ce ma gaseste, gaseste viata si capata bunavointa Domnului.
36. Dar cel ce pacatuieste impotriva mea isi vatama sufletul sau; toti cei ce ma urasc pe mine, iubesc moartea." http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/proverbe/8/
Doar o simpla lecturare si ar trezi la realitate toata aceasta masa imperfecta de iresponsabili.
Perfect ar fi sa se mediteze profund la mesaj mai ales ca, recent, in Parlament a avut loc un "mic dejun cu rugaciune".
Sa fie refrenul de la inceput o piedica?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu