Despre ... altruism

„Raza de soare care te încălzește pe tine nu-ți este împuținată dacă se mai încălzește la ea și vecinul tău.”— Alexandru Vlahuță

Dupa ce am urmarit ieri, de nevoie, cateva "parade" care mi s-au parut usor grotesti si dupa ce m-am confruntat cu fluviul auto si uman care umplea, in plina criza, o importanta localitate a litoralului nostru, m-am cufundat in gandurile mele meditand la un vechi adevar atntic relevat, de un celebru filozof: "NEMO LIBER EST QUI CORPORI SERVIT"  (nu este liber cel robit de trup).

Si mi-am dat seama ca in acest mileniu nou, inca, dar plin de surprize viitoare, vechile adevaruri raman perfect valabile, pline de relevanta si cu impact in toate sferele: sociale, economice, politice, morale sau in oricare alt fel ar fi ele categorisite. Intre acestea, mi-a aparut in minte si o "speta" de duminica pentru ca, nu-i asa, mai trebuie si putina spiritualitatea in acest plin materialism al "gaurii negre" numita economie de piata. 

Asa ca m-am oprit din intentia de a o lua, din nou, pe partea critica si a infiera ceea ce pare normal sa fie criticat, m-am oprit si mi-am adus aminte ca suntem invatati, cel putin in zona noastra, a crestinismului de Invatatorul Suprem, de departe Singurul caruia nu i se poate contesta autenticitatea, importanta si veridicitatea  ce este acela altruism. Si ce implica el cu adevarat.

Acum, ca voi mai critica si in alte postari prestatiile mioritice, mai mult decat impardonabile, pe care alesii si numitii democratiei noastre originale ni le ofera drept subiecte pentru "studii de caz", e foarte normal. Si Mantuitorul, vazand "mizeria umana" din Templu, "A facut un bici de streanguri si i-a scos pe toti afara din Templu, impreuna cu oile si boii; a varsat banii schimbatorilor si le-a rasturnat mesele." (Ioan.2:15)

Iar critica, facuta cu folos si cu discernamant, e constructiva, chiar daca unul dintre destinatarii ei, acum cativa zeci de ani a fost impuscat pentru ca facea ce fac si altii acum.

Dar sa ma opresc, asa cum spuneam.

Gandindu-ma, deci, la altruismul la care toti ar trebui sa meditam, relevat inclusiv in citatul de la inceput, mi-am adus aminte ca si eu, personal, nu sunt cu nimic mai prejos decat cei care sunt criticati si ca merit "acelasi tratament", chiar daca nu sunt pe functii sau "cai" mari. Fiecare avem greselile si pacatele noastre.

De aceea, mi-am adus aminte ca suntem chemati la cu totul altceva decat incrancenarea continua care ne arunca in "lumea celor care nu cuvanta", desi si de aici avem atat de multe de invatat. Eu, de exemplu, am redescoperit multe invataturi din interesanta carte de povesti a lui Emil Garleanu, pe care o citesc, impreuna cu nepotul meu, ca tema de vacanta.

Pentru adevaratul altruism, deci, care ar trebui sa caracterizeze zona noastra, a crestinismului de care suntem atat de mandri, pe toate continentele, oricare ar fi latitudinea si longitudinea, ma opresc la doua mari invataturi care se regasesc in Cartea Cartilor si, fara nici un alt comentariu, le redau prin copy-paste, poate ajung si la urechile celor "inalti" (mai ales in functii si grade), care le au prea "ocupate" doar cu nimicniciile lumii si-i fac robi ai trupului:

9 Iată, dar, cum trebuie să vă rugaţi: "Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;	9 Deci voi asa sa va rugati: Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau;
10 vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.	10 Vie imparatia Ta; faca-se voia Ta, precum in cer si pe pamant.
11 Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi;	11 Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi;
12 şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri;	12 Si ne iarta noua gresealele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri;
13 şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău. Căci a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!"	13 Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau. Ca a Ta este imparatia si puterea si slava in veci. Amin!
14 Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre.	14 Ca de veti ierta oamenilor gresealele lor, ierta-va si voua Tatal vostru Cel ceresc;
15 Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.	15 Iar de nu veti ierta oamenilor gresealele lor, nici Tatal vostru nu va va ierta gresealele voastre.

(http://www.ebible.ro/biblia/paralel/cornilescu-ortodoxa/matei/6/)

si

24 Pe când vorbea el astfel ca să se apere, Festus a zis cu glas tare: "Pavele, eşti nebun! Învăţătura ta cea multă te face să dai în nebunie."	24 Si acestea graind el, intru apararea sa, i-a zis Festus cu glas mare: Pavele, esti nebun! Invatatura ta cea multa te duce la nebunie.
25 "Nu sunt nebun, preaalesule Festus", a răspuns Pavel, "dimpotrivă, rostesc cuvinte adevărate şi chibzuite.	25 Iar Pavel a zis: Nu sunt nebun, prea puternice Festus, ci graiesc cuvintele adevarului si ale intelepciunii.
26 Împăratul ştie aceste lucruri şi de aceea îi vorbesc cu îndrăzneală; căci sunt încredinţat că nu-i este nimic necunoscut din ele, fiindcă nu s-au petrecut într-un colţ!	26 Regele stie despre acestea, si in fata lui vorbesc fara sfiala, fiind incredintat ca nimic nu i-a ramas ascuns, pentru ca aceasta nu s-a intamplat, intr-un ungher.
27 Crezi tu în Proroci, împărate Agripa?… Ştiu că crezi."	27 Crezi tu, rege Agripa, in prooroci? Stiu ca crezi.
28 Şi Agripa a zis lui Pavel: "Curând mai vrei tu să mă îndupleci să mă fac creştin!"	28 Iar Agripa a zis catre Pavel: Cu putin de nu ma indupleci sa ma fac si eu crestin!
29 "Fie curând, fie târziu", a răspuns Pavel, "să dea Dumnezeu ca nu numai tu, ci toţi cei ce mă ascultă astăzi să fiţi aşa cum sunt eu, afară de lanţurile acestea."	29 Iar Pavel a zis: Ori cu putin, ori cu mult, eu m-as ruga lui Dumnezeu ca nu numai tu, ci si toti care ma asculta astazi sa fie asa cum sunt si eu, afara de aceste lanturi."

(http://www.ebible.ro/biblia/paralel/cornilescu-ortodoxa/fapte/26/)

Interesanta lectie de altruism!