marți, 22 iulie 2014

Despre ... slabiciuni

„Acesta e omul, domnilor. Rezistă la multe, dar câteodată îl doboară golul din jur.” — Octavian Paler

Vad atatea slabiciuni in societatea noastra si unele sunt redate, cu subiect si predicat, chiar in "spetele" care se deruleaza acum pe aproape toate canalele de stiri, incat nu m-am putut opri sa nu remarc golul care nu numai ne macina dar ne si inghite ca o adevarata gaura neagra a mioriticei noastre existente.

Nu ma voi lega nici de "calul troian" care, se pare, a condus la eclipsarea PNL (sau disparitia lui?), nici la eterna disputa dintre cei doi P, nici macar la contextul international atat de periculos de aproape de noi prin ceea ce poate naste ci, pur si simplu, la o slabiciune mai veche care, traditional acestui spatiu ne demonstreaza ca politicul mioritic nu a invatat nimic din istorie.

Aceasta slabiciune, o ignoranta crasa din partea tuturor structurilor importante ale statului, este urmarea a ceea ce, de aproape un sfert de secol, traim si suportam noi, simplii cetateni prin simplul fapt ca "titratii" acestei "felii" din societatea noastra au uitat cele mai elementare adevaruri. 
Pe unul din acestea l-am regasit intr-o minunata poezie pe care o re-redau, asa cum am gasit-o cautand ceva care sa sustina citatul de inceput:


Invata 
de Rudyard Kipling  (http://ro-ro.facebook.com/notes/evenimentele-zilei/invata-de-rudyard-kipling)


Învaţă de la ape să ai statornic drum,
Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum,
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi,
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.

Învaţă de la soare cum trebuie s-apui,
Învaţă de la piatră cât trebuie să spui,
Învaţă de la vântul ce adie pe poteci
Cum trebuie prin lume, de liniştit să treci.

Învaţă de la toate, căci toate sunt surori,
Cum treci frumos prin viaţă, cum poţi frumos să mori
Învaţă de la vierme, că nimeni nu-i uitat…
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.

Învaţă de la vultur, când umerii ţi-s grei
Şi du-te la furnică să vezi povara ei
Învaţă de la greier, când singur esti să cânţi,
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi.

Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor,
Învaţă de la toate, că totu-i trecător,
Ia seamă, fiu al jertfei prin-lumea-n care treci,
Să înveţi din tot ce piere,tu să traieşti în veci!

Nu e curios cata slabiciune ne "ocupa tot timpul" pentru ca alesii si numitii nostri. doctori si masteranzi cu pretentie, n-au invatat nimic bun pentru cei care formeaza, cu adevarat, cea mai mare comoara nationala, poporul? 

Ce gol imens in aceasta explozie de "minunate realizari ale epocii..."!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu