Nu despre celebrul cantec al lui Frank Sinatra m-am gandit sa scriu astazi. Si asta nu pentru ca "drumul meu" firesc, natural nu ar fi important ci pentru ca trebuie sa vorbesc despre un cu totul alt drum, inceput abia acum cativa ani, in 1994.
Dupa plecarea dintr-un anume sistem, pe care-l dorisem si pentru care luptasem, plecare onorabila nu impusa am ajuns, parca, la o anume rascruce de drumuri.
Afacerea pe care incercam sa o initiez cu un cunoscut (in spercial de comer-cializare a produselor de "mare cautate", alcool si tigari) parea sa aiba sort de izbanda in proaspata economie de piata post-decembrista, permisiva si atragatoare (doar asa si-au inceput majoritatea milionarilor "agoniseala").
Ceva, insa, ma macina si nu era remuscarea lasarii unei functii importante. Nu.
Era nelinistea unor intrebari existentiale, inca fara raspuns.
Cu o mama nepoata de preot si un tata cu credinta de conjunctura, crescut si educat, de la 14 ani, intr-un sistem ateu materialist dialectic si istoric, cu profunde resentimente religioase (gen "Religia - o fraza de dansii inventata, ca cu a ei putere sa va aplece-n jug"), libertatea "castigata" dupa 1989 nu mi-a demonstrat ca exista Dumnezeu, desi toata lumea rostea, oriunde si oricum rugaciunea "Talal Nostru". Si astfel, intr-o perioada de aproximativ o luna de zile, golul spiritual pe care nu reuseam sa-l umplu in nici un fel, s-a adancit tot mai mult, ajungand sa am cele mai negre si morbide ganduri, avand una si aceeasi mare dilema: ce se intampla cu mine daca mor ?
Intr-o marturisire mai ampla, lasata intr-o anume revista si pe undele unui anume post de radio (dar si in fata unor jurnalisti straini) imi povesteam, pe larg, trairile momentului.
Macinat de acele intrebari inca fara raspuns (intre care nu pot uita una poate copilareasca: de ce animalul cunoscut de toata lumea drept cal se numeste asa si nu altfel), am inceput sa caut raspunsuri in detrimentul dezvoltarii afacerii.
Am ajuns astfel sa intru in contact cu o literatura total diferita de cea pe care o "savuram" pana atunci. Istorie, biografii, lectii spirituale si povestiri adevarate din viata diferitilor "trecatori" au inceput sa ma acapareze, sa ma pasioneze.
Intr-o astfel de publicatie am gasit marturia unui om deosebit, Blaise Pascal, matematician, fizician si filosof francez care spunea (redau prin copy-paste de pe site-ul cu citate celebre, la care voi face o usoara adaugare): "Daca Dumnezeu nu exista, nu pierzi nimic crezand in El, dar daca El exista si nu crezi, atunci ai pierdut totul."(http://www.
citatecelebre.eu/ro/citate/autori/blaise-pascal/Dumnezeu).
In cartea respectiva, imi aduc aminte ca citatul suna cam asa (redau din memorie): "Daca-mi pun nadejdea in Dumnezeu si el nu exista, nu pierd decat cateva placeri pacatoase care, oricum, imi fac rau. Dar daca Exista, am castigat o fericire vesnica". Aceasta fraza si carte, completata de multe altele intre care si povestea lui Johnny Erickson Tada m-au determinat sa fac un pas mai departe. Sa caut mai in profunzime.
Asa am dat peste niste oameni simplii, care erau preocupati nu numai de viata lor fizica ci si de sufletul lor si care m-au ajutat sa gasesc foarte multe raspunsuri, la intrebarile pe care le aveam, intr-o carte deosebita pe care o aveam in biblioteca (doar era democratie acum) dar o ignoram: Biblia sau Sfanta Scriptura. Si astfel, am aflat ca viata nu inseamna numai acum si aici, ca se poate trai si altfel decat in minciuna, grosolanie, trivialitate, betii si tot ce poate produce "fericire" sufletelor, de fapt, nefericite si ca, daca ai credinta, poti intelege de ce calului i se spune cal. Iata si raspunsul:
"Domnul Dumnezeu a facut din pamant toate fiarele campului si toate pasarile cerului; si le-a adus la om, ca sa vada cum are sa le numeasca; si orice nume pe care-l dadea omul fiecarei vietuitoare, acela-i era numele. Si omul a pus nume tuturor vitelor, pasarilor cerului si tuturor fiarelor campului; dar pentru om nu s-a gasit niciun ajutor care sa i se potriveasca." (http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/genesa/2/)
Nu mult mai tarziu am descoperit drumul meu si faptul ca sunt un pacatos care merita moartea vesnica, adica despartirea de Dumnezeu si de viata de dupa moarte , drum pe care-l redau (prin copy-paste), in continuare, fara nici un alt comentariu ( i se mai spune si Drumul Roman sau drumul de la moarte la viata):
"Ce urmeaza atunci? Suntem noi mai buni decat ei? Nicidecum. Fiindca am dovedit ca toti, fie iudei, fie greci, sunt sub pacat..." Romani 3.9
"Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu." Romani 3.23
"De aceea, dupa cum printr-un singur om a intrat pacatul in lume, si prin pacat a intrat moartea, si astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricina ca toti au pacatuit…" Romani 5.12
"Fiindca plata pacatului este moartea, dar darul fara plata al lui Dumnezeu este viata vesnica in Isus Hristos, Domnul nostru." Romani 6.23
"Dar Dumnezeu Isi arata dragostea fata de noi prin faptul ca, pe cand eram noi inca pacatosi, Hristos a murit pentru noi." Romani 5.8
" Daca marturisesti deci cu gura ta pe Isus ca Domn si daca crezi in inima ta ca Dumnezeu L-a inviat din morti, vei fi mantuit. Caci prin credinta din inima se capata neprihanirea, si prin marturisirea cu gura se ajunge la mantuire...Fiindca "oricine va chema Numele Domnului va fi mantuit". " Romani 10. 9,12,13
Am inceput sa parcurg acest "drum" si am inceput sa citesc tot mai mult Sfanta Scrptura, descoperind, intre altele, ca vechiul proverb romanesc "Cine sapa groapa altuia cade el in ea" este, de fapt, unul biblic Proverbe 26.27, ca vechiul slogan comunisto-securist "Cine nu e cu noi este impotriva noastra" este, de fapt, una din invataturile Mantuitorului Isus gasita in Evanghelia lui Matei 12.30 "Cine nu este cu Mine este impotriva Mea, si cine nu strange cu Mine risipeste", si ca vechiul indemn secular "fa ce spune popa, nu ce face el" este tot o invatatura biblica, aflata in aceeasi Evanghelie, in capitolul 23 versetele 1,2 si 3:
"Atunci Isus, pe cand cuvanta gloatelor si ucenicilor Sai, a zis: "Carturarii si fariseii sed pe scaunul lui Moise. Deci toate lucrurile pe care va spun ei sa le paziti, paziti-le si faceti-le; dar dupa faptele lor sa nu faceti. Caci ei zic, dar nu fac.
Ei leaga sarcini grele si cu anevoie de purtat si le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor sa le miste. Toate faptele lor le fac pentru ca sa fie vazuti de oameni. Astfel, isi fac filacteriile late, isi fac poalele vesmintelor cu ciucuri lungi; umbla dupa locurile dintai la ospete si dupa scaunele dintai in sinagogi; le place sa le faca oamenii plecaciuni prin piete si sa le zica: "Rabi! Rabi!"
Am completat pana la versetul 7, pentru a sublinia dezvoltarea invataturii data atunci. Parca se potriveste si cu alte timpuri, acum.
Si am mai invatat ce inseamna, cu adevarat, iertare, credinta, nadejde si dragoste, prin Dumnezeu Tatal, Fiul si Duhul Sfant, trecand peste toate nimicurile, nimicniciile, impotrivirile si toate celelalte "binecuvantari" ale vietii seculare cotidiene unde, numai aici, "omul este lup pentru om".
Si am mai invatat ce inseamna, cu adevarat, iertare, credinta, nadejde si dragoste, prin Dumnezeu Tatal, Fiul si Duhul Sfant, trecand peste toate nimicurile, nimicniciile, impotrivirile si toate celelalte "binecuvantari" ale vietii seculare cotidiene unde, numai aici, "omul este lup pentru om".
Acesta a fost si este drumul. Care nu s-a oprit atunci ci continua si astazi, chiar daca in unele momente am ratat esentialul, ramanerea in aceste invataturi. Nu am devenit nici prosper om de afaceri, nici politician elitisto-machiavelic dar nici ratat ( dupa cum un istoric in voga categorisea un anume grup socio-uman care nu s-a identificat cu hotii si "falitii" democratiei originale romanesti).
Sunt un simplu cetatean, cu frica de Dumnezeu care doreste sa-si continue acest DRUM pana la capat, adica pana voi pleca din aceasta lume. O plecare imprevizibila, necunoscuta ca timp si moment, dar INEVITABILA.
Acesta este "My Way".
PS. Si pentru amintirea fratelui meu de credinta, Ilies Nelu, plecat la Domnul de curand, mult prea devreme. Dumnezeu sa-l odihneasca!
Dar zic eu, in gluma, spre meditare "ce ti-e scris, in "dosarul de cadre" ti-e pus!"
Si de asta nu scapa nimeni.
Si de asta nu scapa nimeni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu