Despre ... interes si gheseft

„Oamenii își schimbă sentimentele și comportarea la fel de repede cum își schimbă interesele.” — Arthur Schopenhauer

Sa comentez ultimele "cestiuni" ale democratiei noastre originale? Nu am nici un interes caci, vorba poetului:

"Pe langa plopii fara sot, adesea eu treceam,

As fi trecut si printre ei, dar ce gheseft aveam?".

Da, eu ca simplu cetatean nu am nici un gheseft desi, acceptand ceea ce, poate, nu ar fi trebuit sa se intample, am sperat intr-o schimbare de structura si nu in una de jug. Si oricum pentru noi, plebea, nu gheseftul conteaza ci modul in care trebuie sa suportam jugul celor care urmaresc si prospera de pe urma acestuia.

Ma gandesc, insa, ca interesul mioritic care "poarta fesul", mai mult ca oriunde in lumea civilizata, ne arunca tot mai mult in lumea "a patra", dupa cum se prezenta, pe un anume post tv, un tip de "exorcizare". 

Ca urmare, la inegalabila abilitate a politicienilor nostrii, de toate culorile, nuantele si apartenenta, de a demonstra ca nimeni si nimic nu are alt interes decat bunastarea poporului ("rahat cu apa rece" cum strigau, intr-un film istoric, idealistii luptei noastre nationale pentru libertate, egalitate, fraternitate), ma intorc tot la Cartea Cartilor care avertizeaza:

"10 Greutăţile diferite şi măsurile diferite sunt ambele o urâciune înaintea Domnului." (http://www.bibleserver.com/text/NTR/Proverbele20)

adevar relevant si esential al onoarei oricarui om, simplu sau de rang inalt.

Atat figurat cat si in mod propriu.

Doua exemple completeaza acest adevar, tot din aceeasi importanta sursa, unul mai vechi si unul mai nou.

Le redau, prin copy-paste, macar pentru cunoastere si lectura, daca nu pentru meditare. Care merita.

"Înţelepciunea lui Solomon
16 Atunci au venit înaintea regelui două prostituate.
17 Cea dintâi a zis: – Stăpânul meu, eu locuiesc împreună cu această femeie în aceeaşi casă. Eu am născut un copil, în timp ce eram cu ea în casă,
18 iar după trei zile de la naşterea fiului meu, a născut şi această femeie. Eram doar noi singure; nu mai era nici un alt străin în casă, ci doar noi două.
19 În timpul nopţii, fiul ei a murit pentru că se culcase peste el.
20 Ea s-a sculat pe la miezul nopţii, mi-a luat fiul de lângă mine, în timp ce dormeam şi l-a aşezat la sânul ei, iar pe fiul ei, care murise, l-a aşezat la sânul meu.
21 M-am sculat dimineaţa ca să-mi alăptez fiul, dar el era mort. Când m-am uitat la el cu băgare de seamă la lumina zilei, am văzut că nu era fiul pe care-l născusem.
22 – Ba nu! a zis cealaltă femeie. Fiul meu este cel viu, iar cel mort este al tău! Dar cea dintâi a răspuns: – Nu, nu! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu! Aşa se certau ele înaintea regelui.
23 Atunci regele a zis: – Una zice: „Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort!“, iar cealaltă zice: „Ba nu, ci fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu!“
24 Apoi regele a poruncit: „Aduceţi-mi o sabie!“ Şi i-au adus o sabie.
25 Iar el a zis: „Tăiaţi copilul cel viu în două şi daţi-i o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte!“
26 Atunci femeia al cărei fiu era viu s-a umplut de durere pentru fiul ei şi a zis: – Te rog, stăpânul meu, dă-i ei copilul, dar nu-l omorî! Cealaltă însă zicea: – Să nu fie nici al meu, nici al tău! Tăiaţi-l în două!
27 Regele a răspuns: – Daţi-i copilul cel viu primei femei şi nu-l omorâţi! Ea este mama lui.
28 Când a auzit verdictul dat de rege, tot Israelul s-a temut de el, pentru că şi-a dat seama că înţelepciunea lui Dumnezeu era în el, ca să facă dreptate." (http://www.bibleserver.com/text/NTR/1 Imparati3)

si

"1 Isus S-a dus spre Muntele Măslinilor.
2 Dis-de-dimineaţă a venit iarăşi în Templu şi tot poporul a venit la El. El S-a aşezat şi a început să-i înveţe.
3 Cărturarii1 şi fariseii au adus o femeie care fusese prinsă comiţând adulter. Au pus-o să stea în mijloc
4 şi L-au întrebat: – Învăţătorule, această femeie a fost prinsă chiar în timp ce comitea adulterul.
5 În Lege, Moise ne-a poruncit ca pe astfel de femei să le ucidem cu pietre. Tu deci ce zici?
6 Spuneau lucrul acesta ca să-L pună la încercare, pentru ca să aibă cu ce să-L acuze. Isus însă S-a aplecat şi a început să scrie cu degetul pe pământ.
7 Cum ei continuau să-L întrebe, El S-a ridicat şi le-a zis: – Acela dintre voi care este fără păcat, să arunce primul cu piatra în ea!
8 Apoi S-a aplecat din nou şi a continuat să scrie pe pământ.
9 Când au auzit ei aceasta, au ieşit afară unul câte unul, începând cu cei bătrâni, iar Isus a rămas singur cu femeia care stătea în mijloc.
10 Isus S-a ridicat şi a întrebat-o: – Femeie, unde sunt toţi? Nu te-a condamnat nimeni?
11 Ea a răspuns: – Nimeni, Doamne! Isus i-a zis: – Nici Eu nu te condamn. Du-te şi, de acum înainte, să nu mai păcătuieşti!"
(http://www.bibleserver.com/text/NTR/Ioan8)

Stau, insa si ma intreb: are cineva, dintre reprezentantii puterilor separate ale statului, interesul sa tina cont de toate acestea, daca nu iese nici un gheseft din ele?

Cat despre hartii, se stie foarte bine ca "mortii se ingroapa cu pamant, vii cu hartii".