luni, 10 februarie 2014

Despre ... speranta

"Minciuni şi fraze-i totul ce statele susţine,
Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin;
Averea să le aperi, mărirea ş-a lor bine,
Ei braţul tău înarmă ca să loveşti în tine,
Şi pe voi contra voastră la luptă ei vă mân'."


Ca PNL-ul n-are nici o afinitate cu social-democratia nu mai trebuie subliniat.
Totusi, in marea campanie anti-PDL-ista & Co. acesta, prin presedintele si liderii sai "de vaza", nu s-a rusinat sa promita, cu dezinvoltura, ca ceea ce s-a obtinut fraudulos, va fi reparat (si aici ma refer strict la ceea ce ma doare si astept sa se repare de trei ani, Legea Pensiilor).

Urmarind, astazi, blogurile "mele" am gasit si o explicatie la "nereusita" realizarii acestei promisiuni. Direct, fara rusine si fara nici o remuscare dna care a ajuns ministru si prin votul meu si al familiei da cu tifla promisiunilor anului electoral si preelectoral, ca si cum "nici ceapa n-a mancat, nici gura nu-i miroase".

Miroase si inca urat de tot, mai ales in contextul permutarilor de astazi, cu toata pleiada de strategii si tactici de mentinere a unei aliante care, ca si PDL-ul, si-a batut joc de noi, alegatorii.

Si imi mai miroase ceva "putred in USL" si nu numai.
Auzeam astazi, intr-un interviu la un post de radio, pretentia unui viitor vicepremier al partidului in cauza ca postul lui actual sa nu fie "scos la concurs" pana nu-si va "termina" noua "insarcinare". Curat constitutional.
Ca si prezenta celui mai impartial dintre impartialii tarii la marele congres al unei fundatii cu iz de partid "zburdalnic". Pai la cate congrese ale partidelor politice au fost, in timpul mandatului sau de mediator, nu trebuia sa faca la fel ca la acest "balci modern al desertaciunii"?

Miroase urat pe dulcele nostru plai mioritic si marele nostru Eminescu avea dreptate cand scria versurile de inceput, in poezia sa de mare actualitate "Imparat si proletar".

Nu stiu pentru altii cum este dar pentru mine, dupa acesti trei ani de asteptare zadarnica, mirosul acesta pestilential de putreziciune politica ma face sa ma gandesc doar la trecutul mai vechi sau mai nou cand, ca urmare a starii totale de decadenta, s-au petrecut cele mai groaznice lucruri pe care societatea umana le-a putut cunoaste.
De aceea uit toate acele promisiuni desarte ale unor exploatatori "en titre" (indiferent cum se numesc politic) si-mi continui "registrul" pe care sper sa 
nu-l abandonez niciodata.

Cu o altfel de SPERANTA (http://www.bibleserver.com/text/NTR/Psalmi108):


Un cântec. Un psalm al lui David.


1 Inima mea este pregătită, Dumnezeule; voi cânta şi voi suna din instrumentele mele. Trezeşte-te, suflet al meu!
2 Treziţi-vă, harfăşi liră! Voi trezi zorii1.
3 Doamne, Te voi lăuda printre popoare, Îţi voi cânta printre neamuri.
4 Căci îndurarea Ta este mai înaltădecât cerurile, iar credincioşia Ta trece de nori!
5 Fii înălţat, Dumnezeule, mai presus de ceruri şi fie slava Ta peste întreg pământul!
6 Pentru ca preaiubiţii Tăi să fie salvaţi, dă izbăvire prin dreapta Ta şi răspunde-mi!
7 Dumnezeu a vorbit în sfinţenia Sa: „Voi triumfa, voi împărţi Şehemul şi voi măsura valea Sucot!
8 Al Meu este Ghiladul, al Meu este şi Manase; Efraim este coiful Meu, iar Iuda – sceptrul Meu!
9 Moab este vasul în care Mă spăl! Deasupra Edomului Îmi arunc încălţările, iar strigătele Mele de triumf se aud peste Filistia.“
10 Cine mă va conduce în cetatea fortificată? Cine mă va călăuzi până în Edom?
11 Oare nu Tu, Dumnezeule, Cel Care ne-ai respins? Oare nu Tu, Dumnezeule, Cel Care nu mai ieşi cu oştirile noastre?
12 Dă-ne ajutor împotriva duşmanului, căci zadarnic este sprijinul dat de om!
13 Cu Dumnezeu vom fi biruitori şi El îi va călca în picioare pe duşmanii noştri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu