Despre ... trecut

Eu cred 

Eu cred că suntem un popor vegetal,
De unde altfel liniştea
În care aşteptăm desfrunzirea?
De unde curajul
De-a ne da drumul pe toboganul somnului
Până aproape de moarte,
Cu siguranţa
Că vom mai fi în stare să ne naştem
Din nou?
Eu cred că suntem un popor vegetal -
Cine-a văzut vreodată
Un copac revoltându-se?

Va mai aduceti aminte de aceasta poezie a Anei Blandiana?
Nu ca vreau sa ma laud dar, in anii '80, am citit-o si am "disecat-o" desi fusesem prevenit ca este "indexata". Nu stiu in ce conditii am abandonat-o, cert este ca mi-a ramas in memorie, ca o amintire vie a celor care se impotriveau dictaturii.

Nu stiu astazi cum putem fi caracterizati, dar vazand toate balbele care caracterizeaza democratia noastra originala, toata incrancenarea "coabitarii" si toate inechitatile nascute tocmai pentru a asigura poporului "un trai decent", fara nici un fel de reactie din partea societatii civile, ma gandesc ca am ramas aceeasi vegetali, doar ca ni s-a schimbat "mediul de implementare" a statutului.

Desi nici astazi nu vreau sa-mi mai amintesc despre "binefacerile capitaliste" pe dulcele nostru plai mioritic, care ma conduc cu gandul, redat si cu alta ocazie, doar la schimbarea jugului nu si a fondului, nu pot sa nu ma gandesc la ineficienta si, mai ales, neputinta liderilor nostri politici de a crea, aici si acum, altceva decat dictatura. A vointei proprii, a intereselor meschine de partid si doar a satisfacerii intereselor materiale ale "baronilor", indiferent daca acestea se manifesta in cadrul puterii sau opozitiei.

Urmarind pe un canal pe care-l vizionez cu multa placere si interes, N.G., serialul interesant "Megastructuri naziste" m-a pus, astazi, pe ganduri, finalul pe care l-a facut prezentatorul (si redau din memorie): "Berlinul n-ar fi trebuit sa fie aproape distrus. Daca orgoliul lui A.H. nu ar fi fost atat de mare incat sa refuze predarea, nu s-ar fi ajuns la acea distrugere". 

Mergem intr-o directie total gresita, cred eu, si acelasi orgoliu, dar al conducatorilor nostri, face sa ne cufundam tot mai mult intr-un dezastru poate mai mare decat al poporului german. Tocmai pentru ca nu suntem germani ci un popor vegetal. 

Si cine mai are nevoie, acum, de "vegetale" ?