„Răutatea începe acolo unde se sfârșește omenia.” — Victor Hugo
Doua citate interesante, preluate de pe http://cuvintecelebre.ro/toate-citatele/ mi se par mai mult decat relevante pentru conjunctura, total inacceptabila, cu care de-acum fostul USL isi onoreaza votantii.
Era de asteptat? Cu siguranta da, mai ales pentru cel care, ca un adevarat artizan al implementarii mioritice a sloganului "divide et impera" va beneficia, din plin, de aceasta "schisma" demonstrand, inca odata, superioritatea machiavelismului politic pe care l-a "pastorit" in ultimii zece ani.
Poate pentru multi dintre noi neintelegerea ivita in fosta alianta mai are inca semne de intrebare. Si pentru mine a fost un mare semn de intrebare de ce, tocmai acum, s-a cerut insistent ca numitului pe functia de la Interne sa-i revina si functia de vicepremier. Si de ce premierul si grupul sau nu a acceptat aceasta cerere. Problema s-ar fi rezolvat, astfel, in doi timpi si trei miscari si toate ar fi fost bune si frumoase si, cum se spune in popor, "la vara cald".
Aceasta era valoarea intrinseca a aliantei.
Si, cu siguranta, la fel de multi se intreaba ce dihonie a intervenit pentru ca aceasta valoare sa devina, de fapt, non-valoare?
La aceste intrebari citatele de mai sus dau cel mai pertinent raspuns.
Vor aparea o sumedenie de alte raspunsuri, departajate ideologic, de apartenenta sau pur si simplu explicative din partea unor lideri mai mult sau mai putin marcanti sau marcati de povara "baroniei" lipsita de culoare politica, cu acuze si improscari care mai de care mai putin pertinente (special nu am folosit termenul peiorativ care s-ar fi cuvenit), dar fara nici o valoare pentru electoratul care ramane, tot caracteristic mioritic, "si ...mintit si cu votul luat"(sau banii sau orice altceva poate insemna bataia de joc pe care o suporta POPORUL SUVERAN de aproape un sfert de veac).
Iar termenul acela peiorativ, de care am amintit, nu l-am folosit tocmai pentru ca vreau sa redau un alt pasaj din Cartea Cartilor in care este evidentiata nimicnicia omeneasca, egoismul si egocentrismul din noi si patimile ancestrale care ne macina si ne fac fara valoare. Chiar daca noi credem contrariul. Aceasta se intampla, asa cum am mai afirmat, nu de ieri sau alaltaieri ci de cand exista pe "planeta albastra" aceasta "trestie cugetatoare" numita OM.
Si nici in aceasta "speta" peiorativul nu si-a gasit locul. Doar invatatura si indemnul, subiecte mult ignorate de toata clasa politica romaneasca, de la cel mai mare la cel mai mic dintre reprezentantii ei. Si chiar daca acestea au fost prezentate intr-un cu totul alt context, mi se pare ca pentru a intelege valoarea intrinseca a actului conducerii ideea prezentata ar fi trebuit, macar, cunoscuta.
"Cine este cel mai mare
24 Între ei s-a iscat şi o ceartă cu privire la care dintre ei ar trebui să fie considerat cel mai mare. 25 Isus însă le-a zis: – Regii neamurilor stăpânesc peste ele, iar cei ce au autoritate asupra lor sunt numiţi „binefăcători“.
26 Cu voi să nu fie aşa! Ci cel mai mare dintre voi să devină ca cel mai mic, iar cel care conduce să fie ca cel care slujeşte.
27 Căci cine este mai mare, cel care stă la masă sau cel care slujeşte? Oare nu cel care stă la masă? Eu însă sunt între voi ca cel care slujeşte!"(http://www.bibleserver.com/text/NTR/Luca22)
Dar cine mai tine cont, in acest mileniu trei, de o asemenea valoare?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu