Despre ... o ALTA abordare

„Nu da cu piciorul în cel nefericit, căci soarta este comună tuturor.“
Menandru (n. aprox. 342 – d. 291 î.Hr.) a fost un poet dramatic grec și principalul reprezentant al comediei noi (a cărei perioadă cuprinde aproximativ intervalul 336 – 250 î.Hr.).

Astazi, mai mult ca oricand, voi lasa sa vorbeasca intelepciunea unei minti profectice care, cu mult inainte de "producere", a avut curajul sa faca cunoscut necunoscutul. Si prin aceasta sa creeze ceea ce, gandesc eu, inseamna exemplul Adevarat.

Da, la exemple m-am oprit cu gandurile mele dupa ce ieri, butonand, am urmarit un serial interesant, "Istoria terorismului" si intr-o emisiune tabloida, pozitia unei familii luata in vizor tocmai pentru a demonstra incapacitatea noastra organizatorico-analitica.

Pe scurt, foarte pe scurt pentru ca vreau sa las sa vorbeasca Esenta, serialul prezenta adevarul despre o persoana mult clamata si in democratia noastra, mai ales pentru spiritul sau revolutionar realitatea demonstrand cu acte, fapte si documente, adica cu subiect si predicat, ca respectivul a fost un terorist sangeros, temut si contestat nu doar de dusmani ci si de conationali, parteneri si prieteni. Nu-i redau numele deoarece nu merita cu toate ca, pe dulcele nostru plai mioritic, cel putin doi importanti lideri politici il au ca exemplu.

Luarea in vizor a familiei sus-mentionate, o adevarata "gaselnita" pentru media tabloida dar caracteristica statutului nostru de balcanici mi-a confirmat, inca odata, ineptul heirupism bugetar care ne dirijeaza socialul si asa subrezit si nonvaloarea CV-urilor pline de studii si doctorate fara esenta. Si cum altfel pot interpreta acerba dorinta de dreptate manifestata fata de un nefericit care a avut curajul sa-si recunoasca greselile facute intr-un moment de cumpana al existentei sale? Geme tara de parinti iresponsabili si abrutizanti fara ca cei in drept sa miste un deget ca acum, gasind marele exemplu care trebuie dat, toti sa sara si sa dea cu piciorul in nefericitul care a fost pe buza prapastiei. Halal exemplu, halal democratie, halal competente!

Of, i-ar m-am intins si nu asta am urmarit.

Gandindu-ma la cele doua "spete" media dar si la multele altele, bine ascunse sub masca "personalitatii" cum le place LOR sa se autointituleze, mi-am dat seama cat de departe suntem de acel Exemplu care a fost in stare sa-i faca pe urmasii Lui sa se comporte in asemenea mod incat sa se spuna despre ei "
"Oamenii acestia, care au rascolit lumea". (Faptele Apostolilor 17.6)

Si pentru ca este timpul maditatiei si pentru ca suntem inzestrati cu gandire si ratiune, ce bine ar fi daca si EI, alesii si numitii nostri si-ar lua ca exemplu nimic altceva decat Exemplul Suprem din aceeasi Carte pe care tot voteaza atunci cand sunt investiti (ca si la ultima, nu?) si nu s-ar mai lauda cu toti ...si toate ...
Ca cel din "lectia" de mai jos

"1. Cine a crezut in ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut bratul Domnului?

2. El a crescut inaintea Lui ca o odrasla slaba, ca un lastar care iese dintr-un pamant uscat. N-avea nici frumusete, nici stralucire ca sa ne atraga privirile, si infatisarea Lui n-avea nimic care sa ne placa.

3. Dispretuit si parasit de oameni, Om al durerii si obisnuit cu suferinta, era asa de dispretuit, ca iti intorceai fata de la El, si noi nu L-am bagat in seama.

4. Totusi El suferintele noastre le-a purtat, si durerile noastre le-a luat asupra Lui, si noi am crezut ca este pedepsit, lovit de Dumnezeu si smerit.

5. Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. Pedeapsa care ne da pacea a cazut peste El, si prin ranile Lui suntem tamaduiti.

6. Noi rataceam cu totii ca niste oi, fiecare isi vedea de drumul lui, dar Domnul a facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra a tuturor.

7. Cand a fost chinuit si asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la macelarie si ca o oaie muta inaintea celor ce o tund: n-a deschis gura.

8. El a fost luat prin apasare si judecata. Dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut ca El fusese sters de pe pamantul celor vii si lovit de moarte pentru pacatele poporului meu?

9. Groapa Lui a fost pusa intre cei rai, si mormantul Lui, la un loc cu cel bogat, macar ca nu savarsise nicio nelegiuire si nu se gasise niciun viclesug in gura Lui.

10. Domnul a gasit cu cale sa-L zdrobeasca prin suferinta… Dar, dupa ce Isi va da viata ca jertfa pentru pacat, va vedea o samanta de urmasi, va trai multe zile, si lucrarea Domnului va propasi in mainile Lui."                                                   (http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/isaia/53/)

Nu este interesanta o asemenea abordare?