Nu sunt un impatimit al fotbalului. Prefer snooker. Asta, insa, nu ma impiedica sa apreciez frumoasa realizare a tenismenei noastre, Simona Halep ca si pe acelea ale tuturor sportivilor nostri, care duc "Tricolorul" dincolo de granite. Si sa recunosc atasamentul lor fata de o cauza superioara. Nu degeaba deviza Jocurilor Olimpice este "Citius, Altius, Fortius".
Ori, tocmai plecand de la aceasta deviza si ascultand ieri, dupa tragerea la sorti a barajului pentru "Mondialul de la Rio" pozitia antrenorului nostru am ramas pe ganduri, profund dezamagit.
Dom'le, mi-am zis, ca antrenor si pregatitor are dreptate, suntem pe pozitii de egalitate, sansele sunt "fifty-fifty". Dar oare este normal ca tu, cap luminat si strateg sa pleci intr-o competitie cu sansa a doua? Daca nu strategic, e normal psihologic sa nu le dai tu, conducatorul, aripi oamenilor tai? Adica sa-i "dinamitezi" din start cu o pozitie mai mult decat defetista?
Apoi mi-am adus aminte ca de peste douazeci de ani asa procedam noi, in toate domeniile. Nu avem nici o sansa in confruntarea cu lumea. Si asa s-a decis, politic:
Ce ne trebuie flota? Am facut-o varza, inexistenta.
Ce ne trebuie industrie? Am facut-o dolari si euro din vanzarea fierului vechi.
Ce ne trebuie agricultura? Am "lichidat-o" impreuna cu C.A.P.-urile.
Ce ne trebuie sanatate? Am dat-o pe "ingropaciune", ca solutie finala pentru cresterea bugetului.
Ce ne trebuie invatamant? "Desteptii" nostri pot studia si peste hotare.
Ce ne trebuie armata? Are cine sa ne tina sub "protectie" multinationala.
Ce ne trebuie ... dar ma opresc.
Nimic din ce trebuia realizat, ca potentiala forta de contracarare a influentelor externe, nu a fost realizat pentru natiune si popor ci pentru interese personale, de partid. Pentru ca, din pacate, defetismul nostru mioritic i-a determinat pe responsabilii nostri iresponsabili sa procedeze, postdecembrist, asa cum a declarat antenorul nationalei, ieri.
Toate astea pentru ca, nu-i asa, noi am fost invatati ca suntem, din pacate, pe locul doi intotdeauna. Sau am fost manipulati, prin mecanisme bine studiate, sa ni se inoculeze aceasta defetista strategie. Si asta in problemele majore, nu in exceptiile care, conform sloganului, confirma regula.
Sa ma mai intreb cine este de vina?
Nu mai conteaza acum, cand in plina campanie de declaratii controversate ale puterii imi dau seama ca si anul trecut, cand lumea jubila pentru "schimbarea" facuta, cei care au initiat-o plecau, de fapt, la lupta cu un handicap: se considerau, ca un adevarat "outsider", invinsi din start.
Si am vazut, cu totii, unde s-a ajuns. Eu, cel putin, m-am convins.
In aceasta stare de "lasa-ma sa te las", nu pot uita un indemn (chiar daca este lasat intr-un alt context):
"7. Cereti, si vi se va da; cautati si veti gasi; bateti, si vi se va deschide.
8. Caci oricine cere capata; cine cauta gaseste; si celui ce bate i se deschide." (http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/matei/7/)
Cu toate ca este putin probabil ca aventurosul nostru antrenor sa-l cunoasca pentru viziunea cu care urmeaza sa-si pregateasca "baietii".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu