Dorinţe şi relevanţe nuanţate

Motto : "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie"

Nu cred că aş fi avut în atenţie un asemenea subiect dacă, urmărind ultimele evenimente interne apărute în media, nu aş fi găsit acel anunţ "şoc" despre subiectul care urma să zguduie clasa politică, concomitent cu dezvăluirile trustului INTACT despre amestecul serviciilor în media. Motivat de modul cum aceste două evenimente media au fost finalizate, respectiv demontarea pertinentă a acuzelor în cazul dnei judecător Mona Pivniceru (ca acţiune bine pusă la punct de serviciile în atenţie) şi  demascarea infiltrării realizate de SRI în redacţia "Jurnalului naţional", gandurile mele se indreaptă spre ceea ce aş putea numi  DILEMA CONTINUĂ faţă de democraţia românească. Mai concret şi mai pe înţeles, mă gândesc dacă România secolului 21 este UN STAT DE DREPT sau un stat de drepţi ?

Tot mai mult, zilele acestea, s-au făcut referiri la statul de drept şi la obligativitatea respectării, în totalitate, a principiilor care-l guvernează. Separarea puterilor în stat a devenit laitmotivul intervenţiei tuturor categoriilor de actori, implicaţi în criza politică românească, dar cu preponderenţă  al celor din sfera juridică. Apologii sau acuze au umplut minutele emisiunilor dedicate "disecării" fenomenului politic autohton, dar şi intervenţiilor externe "dezinteresate". Poziţii mai mult sau mai puţin partinice ne-au împărţit în două tabere care stau, gata gata, să se sfâşie în timp ce, fără să ne dăm seama, criza globală ne scufundă, tot mai mult într-o dependenţă  totală faţă de valori şi crezuri până mai ieri de neacceptat.

Mi-aş dori ca în tot acest amalgam eterogen de tendinţe, idei, practici, principii şi teorii să fim cetăţenii unui STAT DE DREPŢI.
Vă rog să vă opriţi din comentarii. În dex există, între multe altele, şi această definiţie (pe care o redau prin copy paste):
DREPT² .... 2) În conformitate cu adevărul; adevărat; just; cinstit. ...Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | PermalinkNu v-aţi dori un astfel de stat, în care totul să fie în conformitate cu adevărul, just şi cinstit ? Cu siguranţă aţi dori un asemenea stat, dar din păcate el este o pură utopie. Evoluţia societăţii umane ne-a demonstrat incapacitatea realizării acelui stat în care să primeze acea utopică lozincă : "Libertate, egalitate, fraternitate". De ce ? Din singura cauză că aceasta a rămas o simplă formulare, e drept, cu rezonanţă peste veacuri, dar şi pentru că idealul mişcării care a creat-o, a fost atăt de bine înmormântat de cel care a proclamat : "Cetățeni, Revoluția s-a așezat la principiile pe care am început-o: ea s-a încheiat!", Napoleon Bonaparte (Wikipedia - Revoluţia franceză).Iar drepţii care astăzi ar trebui să ne fie exemple de trăire şi dăruire spirituală s-au identificat într-atât cu materialismul şi plăcerile lumeşti, încât se dovedesc demni urmaşi ai celor care, cu aproape două mii de ani în urmă, au primit avertizarea: " vai de voi!".
Imi doresc UN STAT DE DREPT, unde separarea puterilor în stat să fie efectivă, în care să mă simt protejat de legi şi instituţii imparţiale, unde regulile şi reglementările să nu se aplice discreţionar, unde Constituţia să fie respectată în toată desăvârşire ei, iar cetăţeanul să fie cel căruia să i se slujească şi nu el să fie slugă.  Nu vreau să dezvolt mai mult acest subiect. A fost disecat şi, cu siguranţă, va mai fi analizat de personalităţi mult mai competente şi de impact în societatea romănească. Vreau să închei acest mic capitol al gândurilor mele, redându-vă poziţia unuia dintre părinţii fondatori ai naţiunii americane şi principalul autor al Declaraţiei de Independenţă, Thomas Jefferson: “Guvernele există pentru interesul guvernaţilor, nu al guvernanţilor.” 
Din păcate, toate cele prezentate anterior pălesc şi dispar în faţa evidenţelor revelate de adevărata desfăşurare a vieţii cotidiene româneşti în anul 2012 .
Când evidenţele şi realitatea ne demonstrează că astăzi tot ce se întâmplă în societatea românească se întâmplă la comandă şi comandat, cănd suntem aruncaţi în practica totalitarismului şi dictaturii cultului personalităţii, când HOŢUL strigă "hoţii", cănd se vorbeşte de libertate, dar faptele demonstrează contrariul, când toate structurile de siguranţă ale statului sunt concentrate în mâna unei singure persoane şi-i execută orbeşte ordinele în timp ce securitatea naţională este grav afectată de imixtiuni externe faţă de care, tot din ordinul acelei uneia şi singure persoane, nu se întreprinde nici o masură de contracarare şi când vedem că toate aceastea, alături de foarte multe alte relevanţe nespuse, dar ştiute şi documentate, au o singură sursă de impulsionare, preşedintele suspendat, concluzia este mai mult decât simplă şi elocventă. Contrar Constituţiei şi libertăţilor postdecembriste, ţara noastră este un adevărat STAT DE DREPŢI, demn urmaş al totalitarismului dictatorial şi în nici un caz acea Românie dorită de marele Eminescu sau de cei care şi-au dat viaţa pentru împlinirea strofei :
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!